Despre Udarea Tomatelor In Câmp

U

darea tomatelor in camp se face cu moderatie incepand de la momentul plantarii si pana la intrarea tomatelor in parga. Din stiinta sau nestiinta oamenii sunt obisniuti sa acorde tomatelor cantitati de apa masive, mai putin corespunzatoare cresterii, dezvoltarii si fructificarii.

Confuzia plantelor de tomate cu varza, telina si castravetii in ce priveste regimul de apa trebuie marginalizata pentru ca alimentaia cu apa a plantelor este diferita de la o specie la alta. Se intampla destul de frecvent sa acordam aceleasi debite de apa la toate plantele legumicole din gradina, ceea ce nu este corect. 

In cele mai multe cazuri alimentatia cu apa a plantelor se acorda diferentiat, si este direct influentata de factorii de mediu existenti in zona cultivata cu tomate. 

Este vorba de intensitatea vantului. de temperatura zilei, temperaturile din timpul noptii, gradul de evaporatie a apei din sol, de capacitatea de retinere a apei in functie de structura solului, de panza freatica, de marimea masei foliare a plantelor si gradul de transpiratie al acestora s.a.m.d. 

Cel mai important aspect pe care il dezbatem astazi se rezuma la cum va fi necesar sa uzi tomatele incat sa nu le distrugi si sa fructifice frumos. Astfel se pune intrebarea: cum, cand si cu ce cantitate de apa udam rosiile plantate in camp. 

Cum se uda cultura de tomate din camp

Primele norme de apa se aplica odata cu deschiderea rigolelor in camp si corespunde cu momentul plantarii rasadului de tomate. In practica, se umple rigola cu apa pana la creasta, se asteapta ca apa sa fie absorbita dupa care se intra la plantat si nu se mai uda timp de o saptamana(7 zile).

O a doua metoda de udare si aplicare a cantitatilor de apa se face prin stabilirea sistemului de irigare prin aspersiune pe suprafete de teren nemodelate, dar marcate pe randuri la distante corespunzatoare. Se aplica norme de udare cuprinse intre 250-300 m cubi de apa /ha dupa care se intra la plantat si nu se mai uda timp de o saptamana. 

O alta metoda de udare este prin stabilirea sistemului de irigatie la picatura. Practic se stabileste sistemul de irigatie pe sol, se da da drumu la apa, dupa care se intra la plantat. Aceasta metoda este extrem de avantajoasa pentru ca norma de apa poate fi controlata si distribuita constant. 

O alta metoda de udare a tomatelor din camp de data aceasta gratuita si bine venita este apa provenita din caderea ploilor. Ia in calcul si debitul de apa cazut in urma acestora. Un pluviometru este tot ce iti trebuie iar avantajul major este ca vei afla ce cantitate de apa va uda gradina pe fiecare metru patrat.

In general normele de apa se aplica in functie de stadiul de crestere si intrare in vegetatie a plantelor de tomate, da si in functie de varietatea soiului sau hibridului cultivat.

Pentru o cultura dirijata, infintata in sistem palisat, prin folosirea plantelor de tomate cu tip de crestrere nedeterminat cantitatile de apa variaza in functie de numarul de udari pana la intrarea in parga si poate fi de 5-6 cu norme cuprinse intre 150-250 m cubi. 

Numarurl de udari alterneaza cu operatile de intretinere in vederea distrugerii buruienilor. Dupa ficare sapa manuala pe rand, sau trecere cu prasitorul printre randuri se aplica o norma de udare si corespunde cu stadiul de vegetatie al plantelor.

Drept urmare, vei uda tomatele de fiecare data cand;

• genereaza inserti florale si fructifica, cand numarul de frunze pe planta este in crestere; 
• cand temperaturile din timpul zilei sunt foarte mari iar gradul de evaporatie creste si plantele transpira mult;
• dupa fiecare lucrare de intretinere manuala sau mecanizata la o distanta de repaus de 3-4 zile in vederea unei suplimentari cat mai bune a solului cu oxigen. 
• cand se instaleaza seceta, se uda cu precadere spre seara pentru a prinde noaptea in fata, Norma de udare se aplica cand sunt folosite sitemele de irigare prin aspersiune si mai putin cele prin inundare. Astfel se evita manarea frunzelor si fructelor la tomate.

Dupa efectuarea operatiilor cu caracter special, copilire, defoliere, carnire se aplica fazial norme de apa cu cantitati moderate incat pamantul sa fie usor jilav, 10-15 l/m patrat este suficient. Sau poti aplica norme de apa dupa fiecare fertilizare faziala pentru o incorporare a acestora cat mai eficienta. Tot la fel, 10-15 l/m patrat. 

Odata intrate in parga se opreste apa si se trece recoltarea masiva a tomatelor in functie de destinatia acestora. 

Pentru o cultura de tomate nedirijata(tomate cu tip de crestere determinat, tomate pentru industrializare) normele de udare si numarul este mai mare. 

Trebuie luat in calcul ca acest sistem de cultura nu suporta copiliri, defolieri sau carnirea varfurilor si se impune marirea cantitatilor de apa.

Suplimentarea cu apa se face fazial odata cu intrarea in vegetatie a tuturor vlastarilor cu cantitati de apa cuprinse intre 250-400 mc/ha.

Numarul udarilor este aproape identic cu cel culturilor de tomate in sistem palisat, diferenta facand-o cantitatea de apa. 

Avantajul major este ca se poate uda chiar si in timpul zilei fara nici un fel de problema prin folosirea sistemelor de irigare prin inundare(rigole, motopompe, furtune sau instalatii la picatura).

Daca ti-a placut distribuie mai departe si nu uita sa te abonezi la feedul de site.