Secretul Aracului Din Stuf De Baltă

De ce crezi ca am venit astăzi în faţa ta cu un astfel de exemplu? Pentru că vreau să te ajut evident. Ştiai că aracul din stuf poate susţine până la 15 kg de tomate?

Ce este aracul ?

Este un accesoriu folosit destul de frecvent în legumicultură cu scopul de a susţine în plan vertical plantele cu tip de creştere nedeterminat.

Este utilizat în spaţiile protejate pentru efectuarea palisării culturilor legumicole ce prevede o astfel de operaţie. Ex: palisare castraveţi, tomate, fasole urcătoare etc.

Unde îl găseşti?

Cele mai bune surse sunt bălţile sălbatice din jurul localităţii în care locuieşti.

Tot ce trebuie să faci este să mergi la baltă, să selectezi cele mai groase fire de stuf, să le tai şi să le foloseşti drept suport de susţinere. 

Avantajele folosirii aracului din stuf:

  • rezistenţă la umiditatea din sol timp îndelungat - 4 - 5 ani
  • rezistenţă la umiditatea din aer

Motivul pentru care ţi-l recomand este următorul: în solar coeficientul de umiditate creşte de la o zi la alta. Apa multă la sol şi în aer.

Influenţa apei din sol şi aerului umed este devastatoare când vine vorba despre araci. Aceştia putrezesc şi nu mai pot fi folosiţi.

Nu aşa stau lucrurile si cu stuful de baltă. 

Secretul consta în faptul că iubeşte apa şi aerul umed iar rezistenţa în timp pot spune ca este destul de mare. Acest tip de arac îl poţi folosii ani de-a rându.

Nu vreau să afirm sau să spun că nu sunt buni şi altfel de araci. Cum ar fi aracul din lemn spre exemplu. Sunt buni şi aceştia dar costă. 

Ce vreau eu de la tine este să faci diferenţa. Varianta gratis cred că te va ajuta mai mult.

Fie că îl vei folosi la accesorizarea solarului, fie că vei palisa legumele în câmp deschis te rog să iei în calcul acest aspect, mai concret, să treci aracul din stuf de baltă în lista ta de priorităţi.

Succes !


Şti ŞI Tu Cum Se Face Compostul?

Ce reprezintă compostul?

O gamă variată de ingrediente naturale, lăsate de natură la îndemâna ta, pentru a mării gradul de fertilitate al solului, pentru a regla în cele mai multe cazuri reacția solului, pentru a îmbunătății dacă vrei proprietățile fizice, chimice și biologice ale acestuia. 

Separat de această descriere sumară, compostul este un excelent suport nutritiv pentru plante. Ajută plantele să se dezvolte, să crească, să înflorească, să fructifice și să se înmulțească. 

Compoziția diferă de la un caz la altul, prin elementele naturale disponibile; resturi vegetale, frunze verzi și uscate, paie, rumeguș, crengi, gunoi de grajd, gunoi de păsări, dar și elemente precum, coji de ouă, zaț rămas de la cafea, cenușa rezultată din arderea lemnelor, foarte des întâlnite în gospodăria proprie. 

Procesul de compostare poate fi de lungă și scurtă durată, câteva luni de zile(2-3) sau câțiva ani de zile(2-3) în funcție de preferințe și materialele pe care le avem la dispoziție. 

Modalitate de preparare

Pentru o compostare rapidă și eficientă, se folosesc elemente verzi și uscate, așezate în straturi bine proporționate, compacte și foarte bine umezite. 

Mărimea straturilor diferă de la un caz la altul; în lungime 2,5-3 m, lățime 1-1,5 m, înălțime 60-80 cm. Luat separat, fiecare strat va avea o grosime de 20 cm. 

Când începe procesul de compostare 

Procesul de compostare coincide cu lunile calde ale anului, iunie, iulie, august, când temperaturile exterioare depășesc 28-30°C. Căldura și bacteriile accelerează descompunerea elementelor naturale și astfel vei obține compostul în 60-90 zile. 

Ca să fie așa vei începe prin adăugarea succesivă a elementelor în platforma nutritivă, respectând dimensiunile prezentate mai sus.

Elementele verzi constituie baza de azot iar cele uscate reprezintă baza de carbon. Gunoiul de grajd descompus 5%, gunoi din crengi descompuse 5%, reprezintă compost aplicat sub formă de inocul cu bacterii, și astfel vei obține un compost dominat bacterian. Se aplică deasupra fiecărui strat sub forma de ceai din compost sau sub forma solidă. Acesta este compostul care ne trebuie nouă pentru plante. 

Să facem o platformă nutritivă

Primul pas începe cu un strat de paie semi descompuse gros de 20 cm(carbon), peste acest strat așezăm un strat gros(20 cm) de elemente verzi(urzici, iarba verde, frunze verzi, acest strat constituie baza de azot), apoi aplicăm un strat de 5 cm gunoi de grajd descompus(inocul cu bacterii), repetăm aplicarea proporțiilor de 2-3 ori și obținem un strat de 80-100 cm înălțime. Ultimul strat să fie din paie semi descompuse. După aplicarea straturilor în platformă udam bine cu apa.  

Lăsam bacteriile și căldura să-și facă treaba și în 90 de zile vei avea un compost dominat bacterian extrem de curat, tocmai bun de pus la rădăcina plantelor. Aceasta este varianta rapidă. 

Pentru varianta lentă sau îndelungată vei așeza straturile succesiv(unul după altul) în funcție de materialele disponibile, vei lăsa ingredientele la compostat timp de mai mulți ani(2-3 ani). 

Pentru o însușire mai bună a exemplelor ți-am lăsat un link aici, ca să vezi ce este și cum se face o brazdă organică. 

Pentru a vizualiza cât mai bine rezultatele ți-am atașat o imagine mai jos ca să vezi cum am obținut eu compostul prin aplicarea metodelor prezentate cu mare drag pentru tine în acest discurs. 

imagini cu compost