Lucrari De Întreţinere A Răsadurilor

aerisirea si intretinerea rasadurilor
Dacă până astăzi te-am învăţat cum să faci o răsadniţă, cum să semeni seminţele de legume, astăzi vreau să îţi arăt cum se fac lucrările de întreţinere a răsadurilor. De ce? Simplu. Pentru că ştiu cu ce te confrunţi. 

Agitaţie se numeşte această stare. Te agiţi mai rău ca şampania şi asta pentru că în disperarea ta de a face răsadurile să crească cât mai repede rişti sa faci greşeli care mai târziu se va dovedii extrem de regretabile. 

M-am hotărat să ţi-o spun drept în faţă. Fără sa menajez pe nimeni. Iată motivele pentru care imi pledez cazul: 

Ţi S-au Îngălbenit Răsadurile? 

Oare de ce? 

Pământ puţin în răsadniţă, lipsă substanţe nutritive(organice), oscilaţii de temperatură mari, apă multă, frig, umiditate mare. 

Să o luăm cu ce trebuie şi ce nu trebuie să faci după ce îţi răsare răsadurile. 

În conditii de temperatură constantă, de 22-25°C tomatele răsar în 6 zile, ardeiul răsare în 9 zile, vinetele răsar în 11 zile, castraveţii răsar în 3-4 zile şi mă rog tot aşa. 

Să presupunem că ai urmat sfaturile mele, ai semănat sămânţa pe rânduri bob cu bob, din doi în doi cm pe rând şi 5-6 cm între rânduri. Plantele au răsarit şi deja te gândeşti cum să le faci sau mă rog să le ajuţi să crească mari şi frumoase. Prima lucrare şi cea mai importantă este să începi cu aerisirea spaţiilor în care ai înfiinţat răsadurile. 

Fie că răsadniţele sunt amplasate în solar, fie că sunt pe paturi sau platforme calde sau semicalde vei începe cu aerisirile răsadurilor. 

În ce constă acest lucru? 

Aerisirea te va ajuta la limitarea sau scăderea temperaturii în straturile germinative care trebuie să fie de 18-20°C . În aceste condiţii răsadul tău nu va suporta nici un fel de risc. 

Ce se întamplă dacă temperaturile depăşesc aceste limite? 

Răsadul va avea de suferit întrucât este prea mic şi firav, aspect ce va duce la căderea masivă sau la răsucirea lui în răsadniţă.  

Acesta este un aspect important şi hai să-ţi spun şi de ce; 

Cum tu urmăreşti evoluţia răsadului zi de zi, vei fi tentat să ce? Să-l uzi cu apă desigur, mergând pe varianta că astfel îl vei aduce la viaţă, la plan cum îmi place mie să spun. 

Numai că nu se va întâmpla aşa. Răsadul deja sufocat de atâta căldură nu va răspunde corespunzător la operaţia de udare aplicată de tine şi practic se va culca frumos pe pământ şi îşi va da duhul.
Nefiind nimeni prin preajmă să te ajute intrii repede pe facebook, că pe blog nu poţi face comentarii(s-au ma rog, se poate dar nu o faci), îi ceri prietenia lui Traian Voinea şi îi spui că nu ştii ce are răsadul. 

Că s-a culcat la pământ, că a căzut, că s-a îngălbenit, că s-a ales praful de el, că cine-o fi de vina? Una peste alta aştepti să-ţi dau şi un răspuns mulţumitor ca şi cum eu aş fi Dumnezeu să aduc din nou la viaţă răsadurile tale. 

E afla că eu nu am aceste puteri, şi ca şi tine mă străduiesc din răsputeri să respect câţiva paşi corecţi, sau cum vrei tu să le spui încât să evit neplăcerile prezentate mai sus. 

Iată ce fac eu: 

Primul pas; după ce răsadurile au răsărit le vizitez la prima ora a dimineţii. În răcoarea dimineţii mai concret. Desfac ramele răsadinţei, le dau jos şi las răsadul în aer liber. Făra teamă sau stres sau că se va întâmpla ceva rău. 

intretinerea rasadurilor
Pasul doi; iau o furculiţă de bucătărie(cred ca ai una şi tu nu?) şi încep să sap cu furculiţa printre rândurile răsadului. Ce fac mai concret? Aerisesc stratul germinativ şi implicit rădăcinile micuţului meu răsad care încă nu s-au dezvoltat. Dar care au nevoie de o mică aerisire. 

Care este secretul? 

Ţi l-am mai spus cândva. Îţi spuneam atunci că răsadul trebuie să ţipe un pic după apă pentru a se înrădăcina mai bine. E, asta fac acum. Voi săpa pe rânduri în ideea de a pătrunde uscătura în stratul germinativ şi aerul cât mai răcoros al dimineţii. Ăsta este secretul rădăcinilor puternice

După ce am terminat toată răsadniţa de săpat, care nu durează mai mult de o oră, aşez din nou ramele pe tocul răsadniţei şi instalez distanţierele. Asta în condiţiile în care temperatura zilei a început să crească. Dacă temperatura scade(este un timp prea racoros) le astup ermetic. În fine să mergem pe varianta temperaturilor ridicate. 

De control, introduc în răsadniţă termometrul iar surpriza cea mare deja se face simţită. Temperatura stratului germinativ a scăzut simţitor la 15- 16°C ceea ce este foarte bine. 

Însă lucrurile nu vor rămâne pentru mult timp aşa. Temperaturile vor urca din nou la orele amiezii, moment în care voi sălta distanţierele la circa 25-30 cm, încât căldura generată de stratul germinativ deja încins de razele solare să iasă afară.

Mă vei întreba de ce nu dezvelesc răsadul complet? Din câteva motive iar cel mai important motiv este ca întâlnirea micuţului meu răsad cu razele soarelui la orele amiezii nu va fi una tocmai plăcută. Fiind prea mic şi plăpând există riscul să se topească chiar în faţa ta. Ori cu siguranţă nu vrei să se întâmple asta nu? 

Aşa că vei merge pe varianta distanţiere da? Spre seară, când temperaturile încep să scadă uşor rămâne să acoperi răsadniţa total, până a doua zi când vei începe din nou cu operaţiile de aerisire. Ce vei observa a doua zi? O schimbare radicală a rasdurilor tale. Vei avea impresia ca deja, răsadurile au crescut mai mari. 

Este o impresie falsă desigur, şi asta datorită efectului vizual creeat de mâna ta. Care efect? Efectul creeat cu furculiţa printre rândurile răsadului tău. Adică Sapa şi Aerisirea Concomitentă(la o singură trecere). 

Rezultate vizibile vei avea în a patra zi şi asta pentru că în cea dea treia va trebuii să uzi răsadurile la orele serii cu apa călduţă de 17-18°C , atât cât are la acel moment stratul tău germinativ. 

În cea de-a patra zi deja răsadul tău îşi va arăta vigoarea şi puterea. Practic se va împuternici vizibil. 

Să ducem discuţia în altă parte. Aceste lucrări de întreţinere şi aerisire în combinaţie cu două fertilizări va face ca răsadul tău să devină extrem de viguros. Vei avea un răsad care la plantare va depăşii cu brio capriciile zilelor însoţite de arşiţă. Ori pentru asta va trebuii să faci următoarele lucruri: 

O fertilizare bazată pe must de bălegar(vacă) îndoit cu apă. Proporţia să fie o găleată de must, diluată cu 9 găleţi de apă(10% must si 90%apă). Faci acest amestec şi cu stropitoarea prevazută cu un furtunaş vei face trecerea printr-e rândurile răsadului tău. 

După această operaţie aplici o apă uşoară. Această operaţie se face când răsadul deja s-a înrădăcinat bine, când deja are 6-7 frunze adevărate. 

S-au poţi face o fertilizare cu un biostimulator(opţional). Să fie Atonik zic eu. Este cel mai bun şi îţi recomand să îl aplici cu o săptămână înainte de plantare. Atât nu mai mult. 

Răsadul tău va avea o doză de îngrăşământ asimilată extrem de puternică, fapt care îl va ajuta să ignore arşiţa zilelor de primăvară ce va veni peste el la momentul plantării. Te asigur că, de astfel de zile nu vei duce lipsă. 

Despre fertilizările amplasamentelor în care vei înfiinţa grădina am mai spus câte ceva însă acum vreau să îţi prezint un mic aspect ce îţi va da cu siguranţă de gândit. Condiţiile de mediu se vor schimba radical mai ales dacă vei strămuta răsadul în câmp. 

Ai grijă să fertilizezi pământul corespunzător, încât răsadul ce va constituii viitoarea ta cultură legumicolă să nu ducă lipsa îngrăşămintelor. 

Este exclus să transferi răsadul dintr-un loc bine îngrăşat, într-un teren extrem de sărac sau lipsit de orice fel de elemente nutritive. 

Răsadul plantat pe astfel de terenuri, în ciuda faptului că este foarte bine îngrijit, călit şi îngrăşat va pierii. Aşadar atenţie maximă. 

Respectă aceşti paşi şi cu siguranţă nu vei mai avea răsaduri galbene în veci. 

Si totuşi dacă s-au îngălbenit ce va trebuii să faci? 
  • asigură-le o doză de îngrăşăminte organice sau chimice, un must sau macerat format din balegă de vacă şi găinaţ de pasăre(am mai vorbit despre el) 
  • tratează-le cu o zeamă bordeleză 
  • aeriseşte-le corespunzător 
  • nu le silii cu apa 
Asta trebuie să faci. Sper ca s-a înteles și-acest discurs ți-a fost de ajutor. Da sau nu, rămâne să îmi spui tu într-un comentariu mai jos.Succes spor la treabă şi să aud că ai cele mai frumoase răsaduri din lume. 

Dacă ți-a plăcut distribuie mai departe și nu uita să te abonezi la feedul de site.

Află mai mult !

Cultura Cepei Prin Arpagic

Despre cultura cepei am mai scris, însă relatarea făcută de mine la acel moment viza înfinţarea culturilor de ceapă ceaclama sau ceapa semănată direct în câmp. La acel moment nu mi-am dat seama că subiectul culturilor de ceapă va stârnii atât interes din partea fanilor mei. Dovadă că mulţi dintre ei mi-au atras atenţia să vin în completarea acelui articol cu mai multe date specifice acestei culturi. 


Un alt fan de-al meu m-a rugat să-i scriu câte ceva despre cultura cepei din arpagic. Se pare că articolul s-a lăsat aşteptat şi pentru acest lucru îmi cer mii de scuze. 

Scuzele sunt cumva întemeiate întrucât timpul meu este destul de limitat. Asta deoarece au început activităţile grădinareşti de primăvară, moment la care majoritatea grădinarilor intră serios în pâine. Printre aceşti grădinari mă aflu şi eu. Astazi mă voi revanşa şi îţi voi relata câteva aspecte cu privire la cultura cepei prin arpagic. 

Să începem munca întrucât timpul este destul de limitat. 

Lucrările agricole efectuate în vederea înfiinţării cepei din arpagic se fac atât toamna cât şi primăvara. 

Vei începe din toamnă cu o arătura adâncă de 29-30 cm. Structura terenului să fie nisipo-lutoasă, permeabilă, să dreneze uşor apa. Să nu fie un sol greu, argilos. Astfel de soluri crează băltiri, efect distructiv culturilor de ceapa. 

În relaţiile cu factorii de mediu ceapa din arpagic preferă zile călduroase şi însorite. În astfel de zile bulbul cepei se dezvoltă extrem de bine. În zile cu nori se dezvoltă favorabil masa foliara sau atât de bine cunoscutele frunze ale cepei. 

Ceapa preferă soluri bine îngrăşate. Suplimentarea terenului se face din toamnă cu gunoi de grajd descompus. Cantitatea necesară 5 t/ha. Fertilizările chimice se fac primăvara. Suplimentarea solului se face cu 150-200 kg azotat de amoniu la hectar sau un Complex III (azot, fosfor, potasiu) 150 kg/ha. 

Erbicidarea culturilor de ceapă prin arpagic se face cu Treflan 24 E - 2l/ha în amestec cu 400 de litri de apă, iar în ce priveşte modelarea terenului se face pe brazde înălţate cu lăţimea la coronament de 104 cm. 

Cultura cepei din arpagic este practicată pe suprafeţe destul de mari(chiar daca potenţialele de producţie în comparaţie cu ceapa ceaclama sunt mai mici) şi asta pentru că se obţin producţii de calitate iar bulbii au o mare capacitate de păstrare peste iarnă. 

Plantarea arpagicului se face din toamnă începând cu data de 10 septembrie pana la 1 octombrie. Respecta acesti termeni deoarece bulbii vor avea nevoie de timp sa se înrădăcineze. Sa treacă cu brio de sezonul rece de iarnă. 

Înfiinţarea culturilor de primavară se face în perioada 10 - 20 martie. Plantarea se face cu maşini speciale de plantat arpagic. Se plantează patru rânduri pe brazdă sau stratul înălţat. 

Distanţa într-e rânduri să fie de 28 cm iar intre bulbi pe rând să fie de 3-4 cm. Astfel se va realiza o densitate de 800- 850 de mii plante la hectar. Adâncimea la plantare să fie de 3-4 cm, la aşa manieră încât bulbul să fie acoperit cu pământ. 

Cantitatea de bulbi la hectar diferă de la un soi la altul în funcţie de mărimea bulbului, motiv pentru care se poate ajunge la 1000-1300 kg arpagic pentru înfiinţarea unui hectar de ceapă. Totul depinde de mărimea arpagicului şi densitatea stabilită pentru un ha. 

Lucrările de întreţinere sunt diversificate şi se rezumă la: prăşit, erbicidat, fertilizat, irigat, combaterea bolilor şi dăunătorilor. 

Prasitul-se aplică 2-3 praşile manuale cu sapa pe rând şi 2-3 praşile mecanice într-e rânduri. 

Fertilizarea culturii se face fazial în doua etape: la formarea primelor 3-4 frunze şi la începutul îngroşarii bulbului. Cantităţile de îngrăşaminte se rezumă la 150 kg azotat de amoniu si 70 kg sare potasică. 

În ce priveste normele de udare acestea se rezumă la 5-6 udări cu norme de 15-20 de litri apă pe metru pătrat. Trebuie să ei în calcul si ploile. 

Un aspect la care vreau să reflectezi este că: ceapa se udă mai des întrucât rădăcinile plantei explorează pământul până la o adâncime de maxim 10-15 cm, motiv pentru care se udă mai des. Irigarea se opreşte cu 3 săptămâni înainte de recoltat. 

Cele mai cunoscute boli ale cepei sunt: putregaiul bacterian al bulbilor de ceapă, mana cepei, alternarioza cepei şi a prazului, putregaiul alb al cepei şi usturoiului, putregaiul cenuşiu al cepei - se tratează cu Fungicid Dithane M45

Cei mai cunoscuţi dăunători şi care produc pagube mari sunt: păianjenul bulbilor, gândacul roşu al cepei, musca cepei, musca usturoiului etc. 

Tot ce trebuie să şti este că toate tratamentele împotriva bolilor şi dăunătorilor le vei asocia cu un adeziv, cum este spre exemplu aracetul. 

Recoltarea cepei din arpagic se face începând cu sfarşitul lunii iulie şi până la jumătatea lunii august. Înainte de recoltare cu (5-10 zile) vei face o tăvalugire a culturii pentru a o scoate din vegetaţie. 

După recoltare ceapa se lasă câteva zile pe câmp în vederea uscării(maxim o săptămână), după care se curăţă bulbii de frunze, se sortează, se pune la săcuţi de 30 de kg după care se depozitează. Producţiile de ceapă la hectar sunt cuprinse între 20-25 tone, iar în cazul hibrizilor pot ajunge pana la 35 tone per hectar. 

Dacă ți-a plăcut lasa-mi un comentariu mai jos și nu uita să te abonezi la newsletter pentru a fi la zi cu noutățile.
Află mai mult !

Tehnica Semănării Seminţelor Legumicole

Cândva te învățam cum să construiești o răsadniță îngropată la baza solului într-un solar. Astăzi vreau să-ți prezint ceva diferit, câteva tehnici simple cu privire la semănarea semințelor legumicole în vederea obținerii materialului săditor. O abordare diferită, dar nu atât de complicată ca sa nu reușești. Iată despre ce este vorba: 

Primul pas a fost să înființez o răsadnița amplasată pe o platformă de gunoi cald. După cum observi am construito și amplasato deasupra platformei, după care am introdus ingredientele stratului germinativ.


rasadnita amplasata pe straturi de gunoi cald

Pasul doi: După acest moment am trecut la marcarea rândurilor cu nivela de lemn, așa cum vezi în această imagine.


marcarea randurilor cu nivela

Apoi, am început operația de semănare a semințelor de tomate pe rânduri.



semanarea semintelor pe randuri

Pot spune că a fost o plăcere pentru mine să semăn sămânța bob cu bob.

semanarea semintelor in strat bob cu bob

Am semănat semințele individual, fiecare sămânță în parte. Distanța între semințe pe rând 2 cm iar între rânduri 7-8 cm.
semanarea semintelor din 2 in 2 cm pe pe randuri

După ce am semănat, am astupat rândurile cu un strat subțire de mraniță, am tasat frumos și ce crezi că am făcut? Am pus la fiert un ceaun cu apă, am încălzit apa la 25°C și am udat patul germinativ proaspăt semănat.

ceaun cu apa incalzita la 25 de grade celsius

După ce am udat tot patul germinativ cu cantități moderate de apă, 5-6 l/m², am astupat răsadnița ca să nu își piardă căldura și am terminat cu semănatul semințelor. 

Am așteptat 6 zile, apoi, am controlat răsadnița să văd ce s-a întâmplat. Surpriză. Semințele au germinat iar plantele mele de răsaduri și-au făcut apariția, au răsărit.

rasaarirea plantelor legumicole in stratul germinativ


De acum înainte nu rămâne decât să le îngrijesc cu drag până la strămutarea lor în grădină. Urmează acest exemplu și cu siguranță vei reuși și tu. Dacă ți-a plăcut distribuie mai departe și nu uita să te abonezi la newsletter pentru a fi la zi cu noutățile.
Află mai mult !

Abonează-te la newsletter

* indicates required
/ ( mm / dd )