Cum Să Vinzi Fasolea La Momentul Optim

fasole gradina
D e regulă fasolea se vinde extrem de bine mai ales dacă o vei face la momentul optim. Momentul vânzării este extrem de important şi trebuie ales cu grijă. 

Luat ca exemplu poate fi vândută la momentul recoltării sau peste iarnă când preţul urcă simţitor. 

Câteva motive ca să o vinzi chiar acum:


  • Este la mare căutare iar termenul de fasole nouă dă extrem de bine.
  • Prin contrast fasolea veche fierbe mai greu. Această percepţie este dominantă în rândul celor care consumă fasolea.
  • Chiar dacă preţul este mai mic există şi câteva avantaje. Avantaje minore desigur dar care trebuie luate în calcul.
  • Ai posibilitatea sa o vinzi la faţa locului, chiar în ziua recoltării, nemaifiind nevoie să o depozitezi.
  • Depozitarea în spatii amenajate special presupune investiţii cum ar fi: magazii din lemn aerate şi dezinfectate corespunzător. În urma depozitării defectuoase există riscul să pătrundă cariile în ia şi să o deterioreze vizibil.


Să abordăm altfel problema

O poţi vinde iarna când preţul urcă cu cel putin 20%/ per kg, iar cel mai important aspect ar fi să o vinzi în primăvara anului următor. Momentul ales corespunde cu înfiinţarea culturilor legumicole de fasole.

Sper că vei lua cea mai potrivită decizie.

Succes !
Află mai mult !

Cum Se Udă Ardeiul Kapia

Astăzi voi veni în întâmpinarea ta, cu o serie întreagă de răspunsuri, cred eu,  pozitive, cu privire la etapele şi cantităţile de apă ce trebuie acordate ardeiului capia.

Şi pentru că am spus etape, află că ardeiul capia se udă etapizat, cu cantităţi moderate de apă, începând de la stadiul de răsad până la stadiul recoltării. Mai concret, până când fructele ajung la maturitate şi sunt gata de recoltat. 

ardei capia ureche de elefant

Vei afla cum, când şi cu ce cantităţi de apă trebuie udată această plantă legumicolă. Deasemeni, îţi voi prezenta câteva aspecte favorabile de estompare a apei. Concret, când nu trebuie să uzi ardeiul şi de ce acest lucru. Pentru că dacă nu ştiai, la anumite stadii de creştere ardeiul nu se udă. Sau chiar dacă se udă, va trebuii să şti cum să aplici normele de apă. 

Primele etape de udare ale ardeiului le stabileşti încă de la stadiul de răsad. Sau mai bine spus de la prima sămânţă semănată în răsadniţă sau alte recipiente. Subiectul nostru de discuţie va pleca din alt punct, şi anume de la stadiul plantării ardeiului. 

Sper să fiu pe aceeaşi lungime de undă cu tine, iar ceea ce vei afla să te ajute să mergi mai departe cu frumoasa ta cultură de ardei capia. 

Iată despre ce este vorba; 

Prin natura lui, ardeiul este un consumator mediu de apă. Şi vreau să întăresc această idee întrucât se merge pe premiza că planta ar fi un consumator mare de apă. 

Cât de mare să fie oare consumul? 

Asta este dacă vrei, prima greşeală de la care se pleacă. Si spun greşeală pentru că din ce în ce mai mulţi cultivatori repetă aceste greşeli la nesfârşit. Practic se merge din greşeală în greşeală ceea ce nu este tocmai bine pentru ei. 

Oare de ce se întâmplă aşa, unde se greșește? 

Hai să vedem; 

Aşa se întâmplă când înfiinţăm culturi legumicole după ureche, după cum ne aud urechile. Este suficient să îţi spună cineva că ardeiul consumă la apă de te dă în chin, şi tu, gata, reci la fapte. 

Hai să-i dăm ardeiului apă, că aşa ştim noi, că aşa am aflat de la mamaia lui străbunicul, care era verișoară cu Pazvante Chioru. Păi de aici pleacă tot necazul. Din acest punct. Şi şti de ce? 

Hai să-ţi spun cum stă treaba; nu numai că vei distruge ardeiul încă de la acest stadiu, adică la stadiul plantării, dar nici răsaduri nu vei reuşii să faci. Chiar mă întreb, ce fel de răsaduri ai plantat? Şi asta pentru că tu vei uda răsadniţa până sare seminţele afară din tocuri. 

Şi şti de ce ? Ia ghici? Pentru că aşa ai aflat tu de la străbunica lui stră-stră-bunicu care spunea că ardeiul vrea apă multă frate nu glumă. 

Şi uite aşa ai plecat la drum cu gândul la apă şi nicidecum la ce trebuie să faci. Aşadar prima ta grijă a fost şi va rămâne apa. 

Te invit să-ţi scoţi acest filmuleţ din cap. Dacă ai putea chiar să-l laşi pe undeva pe la lada de gunoi,  pentru că acest cadru nu foloseşte nimănui. 

Dovada că astăzi mă întrebi, s-au ma rog vrei să afli cum se udă ardeii îmi spune că ai avut mari necazuri de-a lungul timpului. Aşa că hai să punem stop acestor metode şi să începem să aplicăm norme de apă corespunzătoare ardeiului în funcţie de cerinţele plantei la acel moment. 

Cantităţile de apă distribuite la momentul plantării 

La momentul plantării ardeiul are cerinţe maxime de apă. De ce aşa şi nu altcumva? Pentru că este o plantă care se prinde, se agaţă greu de pământ. 

Pentru asta vei fi nevoit să-l plantezi pe vaduri sau biloane, întrucât acestea sunt captatoare mari de apă şi conferă posibilitatea de stocare a apei lângă rădăcinile plantei. Apa nu se împrăştie, rămâne pe loc, şi asigură debitul necesar pentru o perioadă scurtă de timp. 

La plantare vadul sau rigola, asigură apa pentru o perioadă de 7 zile. Exact cât îi trebuie ardeiului nostru ca să se prindă de pământ. Ai înţeles? Ce mă bucur. Să vezi culturi de ardei de acum înainte, rupem norma cu el. 

După ce ai plantat şi ai umplut vadurile până la creastă, aştepţi să treacă cele 7 zile, timp în care apa va fi savurată de plante şi rigole. Şti cum este, papă şi pământul apă, nu numai ardeiul. Apoi intri frumos cu sapa şi îl îngrijeşti un pic. Îl încuibăreşti, îl sapi frumos, să fie ca un ghiveci cu flori. 

Ştiu ca aşa vei face. Şi nu altfel. Bun. Acum îl laşi o săptămână să respire, timp în care ardeiul se înrădăcinează. 

Ce înseamnă acest lucru? 

Înseamnă că radicularul ardeiului o ia la drum, în jos, către fundul pământului fireşte, şi începe să-şi întindă antenele, care, nu sunt altceva decât rădăcinile propriu zise. 

Ulterior vei observa câteva modificări. Ardeiul îşi va schimba aspectul, din verde brotac, se va îngălbenii uşor. Va căpăta o culoare pal verzui. 

Tu neştiind despre ce este vorba, îl mai bubui cu o normă de apă puternică, crezând că, ardeiul este pe moarte, ceea ce este total greșit. 

Încă nu şti că: orice operaţie de strămutare sau mutare a ardeiului pe alte asolamente poate fi comparată cu un fel de operaţie chirurgicală. 

Nu şti lucrul acesta. Şi asta pentru că pe timpul lui stră-străbunica lu tataia din Vascăuţii de Sus nu se facea operaţii. Şi chiar dacă se făceau, se făceau în viu. Încă nu apăruse anestezicul. 

Dacă nu ştiai, asta faci ardeiului, îl anesteziezi. Practic îl ameţeşti cu apa până când bagi boala în el. Şi anume, putregaiul ardeiului despre care vom discuta. 

Dacă ardeiul tău ar fi avut fructe nu mai luai nimic. Totul se ducea de râpă. Pentru că suntem cu el la stadiu plantării, tot se va alege praful de ceva. 

Ia ghici de cine se alege praful? 

De rădăcini fireşte. Excesul de apă va duce la putrezirea rădăcinilor încă de la stadiul plantării. 

Efectul se va face resimţit. Tu ditamai grădinarul, te vei uita lung şi bine peste cultura înfiinţată. O vei admira de 5 ori pe zi, dar vei avea o surpriziţă. 

Despre ce surpriză vorbim? 

Vei vedea cu ochii tăi că ardeiul nu creşte. Clar. Nu vrea sărăcia să mai crească. Şi ce crezi că vei face? Îi mai dai o normă de apă(că asta îi lipsea) şi uite aşa distrugi totul, iar dacă ai amplasată cultura cine știe pe unde, poţi să-ţi iei bagajul şi acasă. Că şi aşa stai degeaba pe câmp. 

În urma excesului de apă la momentul plantării, ardeiul va suferii transformări majore. Ca să nu spun radicale, negative. Rădăcinile vor putrezii, va face vascularizare, adică tulpina plantei va începe să se usuce, să se subţieze, frunzele se vor usca şi vor cade jos, iar în cele din urmă ardeiul va pierii. 

Nu vei ramane decât cu vadurile sau rigolele goale. Iată aşadar care sunt repercursiunile la care vei ajunge. 

Ce Se Întâmplă Dacă După Prima Trecere Cu Apă, Vei Lăsa Ardeiul Să Respire? 

Acesta se va înrădăcina frumos, planta va începe o altă viaţa pe noul amplasament. Acesta este un moment critic la care te asigur că 60% din grădinarii pe care îi cunoşti pierd. Şi şti de ce? Pentru că nu sunt grădinari. Sunt şi ei pe acolo, pune ardei, are lumea treabă, dar nu e că au vre-o legătură cu grădinăritul. 

Şi reţine că: vorbim decât despre apă, nu mai spun de altele. Păi dacă începând cu apa ai scrântit-o cu restul cum rămâne? 

Ce să mai vorbim despre tratamente? 

Dacă confunzi un insecticid cu un erbicid, ce se întâmplă? 

Doamne fereşte să nu se întâmple dastea, ai grijă cum tratezi, vezi ce aplici pe plantele de ardei, iar când citeşti un plic cu ceva, să-l citeşti cu voce tare şi rar, ca să-ţi intre bine în cap, mesajul scris acolo pe plic. 

Cunosc pe cineva care a tratat ardeiul cu erbicid, numai că acesta nu a fost cel care trebuia şi a doua zi, a terminat cu grădinăritul. Vezi dacă n-a citit cu voce tare:) 

Mă rog, nu despre asta vorbim astăzi, dar am vrut sa te previn, şti cum este, spunei omului acolo, să ştie cum stă treaba cu ardeiul, că daia scri despre grădini. 

Bun. Hai să vedem ce mai vorbim noi despre următoarea etapă. Care să fie aia? Păi ce mai e vr-una?Aaaaa,  nu ştiam, ia so aud şi pasta. Este vorba despre pasul trei, din doi, deja prezentaţi. 

Luat altfel, la o săptămână de repaus vei jumulii o plantă din pământ şi vei face câteva constatări ştiinţifice. Iată cum intrăm pe măiestrie, trecem la alte stadii, mult mai avansate, studiem planta, mai concret rădăcina plantei. 

Ce urmărim cu acest concret că deja m-a luat capu? 

Vrem să facem următoarea constatare: Dacă radicularul dezvoltă rădăcini albe, fragede, un soi de vinişoare fine de culoare albă imaculată, putem spune că suntem pe drumul cel bun. 

De acum înainte vom lăsa ardeiul nostru să se înrădăcineze puternic. Aceste vinişoare pe care le observi, nu au nevoie de apă momentan. Trebuie lăsate să îşi capete aşa zisa parte lemnoasă, să se extindă, să se împuternicească. 

De aceea se spune că; după ce plantezi ardeiul, să îl laşi puţin să ţipe după apă. Tocmai pentru acest lucru. Pentru a se înrădăcina puternic. 

Vezi să nu uiţi, şi să îl laşi să ţipe vre-o lună de zile. Nu de alta dar s-ar putea să devină tenor :). Va ţipa aşa de tare după apă, de îl va auzii toţi câinii din Giurgiu. 

Dacă vei uda ca haplea, aceste vinişoare atât de fine vor putrezii, iar ardeiul o va lua pe arătură. Adică va pierii. Sper că ai înţeles din acest micuţ discurs, cum stă treaba cu udatul ardeiului la momentul plantării. 

Hai să trecem mai departe la momentul înfloririi şi fructificării, care şi ăsta este, ca şi primul, adică critic. De ce o fi şi ăsta critic rămâne să aflăm în cele ce urmează. 

Cantităţile De Apă Distribuite La Momentul Înfloririi Şi Fructificării Ardeiului 

Iată aşadar un alt moment important la care trebuie sa reflectezi cu atenţie. Indiferent de coroana ardeiului tău, de numărul de vlăstari şi flori pe care planta le-a dezvoltat, la acest moment trebuie să ştii cum să aplici norma de apă. 

Primul pas este să stabileşti cu câţi vlăstari şi cu ce fructe sau număr de flori pe fiecare vlăstar în parte vei pleca la drum. Şi asta dacă vrei. Oricum planta nu va putea duce la bun sfârşit toate florile. Adică, nu toate vor fructifica. Dimpotrivă, multe flori vor avorta la acest stadiu. Vor cade jos, ca să înţelegi mai bine. 

Pentru a evita acest aspect cârneşte vlăstarii şi opreşte până la 40 de fructe maxim. Şi aşa este cam mult, dar să zicem că merge. Am mai discutat despre acest aspect şi am ţinut să ţi-l reamintesc, deoarece consider că este extrem de important să şti. 

Bun, acum udă vadul până la creastă. La acest stadiu vei suplimenta ardeiul cu îngrăşăminte organice naturale concomitent cu normele de udare aplicate. O normă de udare să fie de 15 l apă pe metru pătrat. Vei uda ardeiul săptămânal. 

Ce trebuie să iei în calcul şi să observi? 

După ce planta a fructificat să zicem 75% din totalul fructelor de pe o singură plantă, iar o parte din ele au ajuns la maturitate, adică au crescut s-au făcut mari, începi şi reduci uşor apa. 

Cum reduci apa? 

În următoarea săptămână vei aplica decât 10 l de apă pe metru pătrat. De ce aşa şi nu altfel? 

Există riscul ca ardeiul tău să tragă apă prea multă şi să se strice. Se cofleceşte, se albeşte iar fructele vor cade jos la pământ. Deci te rog să fi foarte prudent. Bun că am lămurit-o. 

Odată ce ardeiul a intrat în pârgă nu opreşti apa. Însă îl vei revigora la trei patru seri(seara) cu 4-5 litri de apă încât locul să fie uşor jilav. Doar atât. Nu mai multa apă. Şi uite aşa faci până când recoltezi ultimul ardei din frumoasa ta cultură de capia. 

Acesta este tot secretul zic eu, poate mai sunt şi altele, nu este că sa oprit lumea la mine, s-au că aşa se încheie evoluţia udărilor culturilor de ardei capia. 

Nu, nicidecum dragul meu grădinar. Şti cum este fiecare bordei cu câte un obicei. Eu unul de abia aştept să vorbim, să discutăm despre ape, despre ardeiaş, despre cum ai înecat tu cultura şi în cele din urmă ai intervenit promt şi-ai rezolvat-o, s-au mă rog, salvat-o, chestii dastea pricepi? 

Mai departe. Ia în calcul întodeauna că apa poate ajuta, dar, poate tot atât de repede distruge culturile legumicole. Şi asta pentru că, nu numai la ardei trebuie să fi atent ci la toate culturile. Toată cheia este să şti cum să alternezi cu cantităţile de apă în funcţie de cerinţe şi gradul de creştere a plantei. 

Dacă ai învăţat această lecţie te asigur că vei avea numai avantaje. Deci nu dispera culturile cu apă. Ia în calcul şi ploile. Acestea poate să te prindă pe picior greşit. Adică? 

Să presupunem că; ardeiul capia a fructificat masiv. Fructele au intrat în pârgă, o parte din ele s-au copt, iar tu i-ai aplicat o normă de apă puternică, pe care o suportă s-au nu o suportă. 

I-ai aplicat-o la plesneală , la ghici, şi asta ca să-i umfli cu apă. Să spunem că peste aproximativ o oră, s-au trei ore vine ploaia. Şi mai suplimentează şi aceasta cu vre-o 20 de litrii pe metru pătrat. Ce crezi că urmează? 

Tot ardeiul se va strica. Va trage apă multă şi va intra putregaiul negru în el. Nu şti cum stau lucrurile? Păi hai să verificăm. 

Ia un ardei şi rupe-l, desfă-l în două. Ia spune-mi ce observi? 

Observi că pulpa ardeiului şi seminţele s-au înegrit. Ce mai poţi face cu el? Îl vei mai putea vinde?  Cine îl mai cumpără. Nimeni te asigur de acest lucru. 

Partea proastă este că; nu îl poţi face nici bulion şi asta pentru că în 48 de ore se cofleceşte şi cade jos de pe tufă. Iată aşadar cum stau lucrurile. De aceea m-am repetat şi mai mă repet în discuţii. Voi face acest lucru, de fiecare dată când trebuie să te anunţ că trebuie să fi prevăzător. 

Ţi-am scris acest articol, într-un moment în care ardeii tăi au ajuns deja la maturitate. O parte au intrat în pârgă şi urmează să se coacă masiv. Te rog să reflectezi cu atenţie şi să ai grijă cum distribui apa la acest moment. Moment pe care vreau să-l întăresc şi să-l numesc Critic. 

Sper că ceea ce ai aflat astăzi, să te ajute să mergi mai departe şi să finalizezi frumos cu această cultură. Să poţi scoate la rampă ardeiul capia care este atât de căutat si atât de dulce. Are un preţ de piaţă extrem de atrăgător şi se vinde ca pâinea caldă. 

O astfel de cultură legumicolă te umple de bani. Dar pentru a se întâmpla aşa, trebuie să respecţi paşii ce i-am prezentat de fiecare data când a venit vorba despre ardei. 

Succes ! 
Află mai mult !

Ce Facem Dacă S-au Mănat Roşiile?

Iată cum se pune problema dacă roşiile tale s-au mănat. În primul rând împacăte cu ideea, întrucât eşti pus în faţa faptului împlinit. Nu îţi căuta vinovaţia, nu, pentru că nu stă în putinţa ta să controlezi evoluţia timpului sau evoluţia naturii. Efectul este clar strigător la cer. După atâta muncă, să te trezeşti că de frumoasa ta cultură de roşii sa ales praful nu este ușor. E greu de suportat. 

Am trecut prin aceste momente şi nu mi-a fost deloc ușor, ceea ce ţi se va întâmpla şi ţie. Nu îţi va fi uşor şi chiar îmi pare rău să-ţi spun acest lucru. Cunosc câteva exemple ce ar putea să te ajute, dar asta dacă nu cumva cultura ta de roşii este compromisă total. Dacă este aşa nu mai are nicio noimă să mergi mai departe. 

Nu vei ajunge la niciun rezultat. Şi asta pentru că odată ce totul sa deteriorat, nu ai cum să mai aduci cultura la plan. Mai mult, vei cheltuii o grămadă de bani, pentru a le mai da puţină viaţă ca să spun aşa. Este vorba despre bani pe tratamente evident, care au ajuns să coste mai mult decât cultura propriu zisă. 

Chiar aş vrea să ştiu ce îi mai poate face tratamentele la o astfel de roşie. Ia spune-mi cum tratezi aceasta roşie? 

Se mai poate face ceva?

tomată mănată

De multe ori am discutat despre costurile înfiinţării culturilor legumicole şi tot atât de multe ori, te-am avertizat să fi prevăzător, mai ales că lucrezi cu plantele.

Prevăzător în sensul că plantele trebuie tratate preventiv, încă de la început. De când au răsărit şi până la fructificare. Două trei tratamente preventive ajută extrem de mult culturile de tomate şi asta pentru că ploile aduc s-au poartă cu ele acizi sulfurici, care practic rupe grădina de legume în două.

Preventiv îţi spuneam să creezi perdele de protecţie formate din plante înalte sau perdele de fum care sunt extrem de benefice, să te pui la adăpost şi tot timpul să ai fungicidele şi insecticidele la îndemână.

Totul în vederea unor eventuale semne de deteriorare atât a plantelor cât şi a legumelor propriu zise. Mai jos ți-am lăsat o listă cu fungicide care sper eu să te ajute. Important este sp urmezi instrucțiunile de aplicare a produsului și cred eu că vei rezolva o parte din problemele cu care se confruntă plantele tale de tomate.
  1. Fungicid Curzate Manox; 
  2. Fungicid Score; 
  3. Fungicid Antracol; 
  4. Fungicid Topsin; 

Nimic nu este întâmplător. Ai plecat de acasă înarmat cu multă pasiune şi dăruire şi totul pentru a caştiga un ban în mod cinstit, de pe urma muncii depuse. Ai aşteptat zile şi nopţi iar acum când să prosperi, să poţi ieşii cu produsele la vânzare, s-a întâmplat inevitabilul.

Nu spun că nu se putea întâmpla chiar dacă roşiile erau tratate. Depinde de gradul de infestare sau deteriorare a culturii. Poate nu am găsit cel mai potrivit termen, dar ca să-ţi faci o idee, despre acest aspect este vorba.

Dacă 80% din suprafaţa de câmp este distrusă, cu părere de rău îţi spun că nu mai are nici un rost să mai investeşti. Dimpotrivă, scoate plantele sau legumele afară din câmp, curăţă terenul şi tratează-l. Şi asta pentru că boala se poate instala serios. Vei avea surprize neplăcute ani dea rândul dacă nu tratezi serios această problemă.

Depinde la ce stadiu eşti cu această cultură. Pentru că întrebarea ta a a venit în acest moment, mai concret la luna Iulie când tomatele s-au copt aproape total, tot ce trebuie sa faci este să recuperezi ce se mai poate din munca ta.

Recoltează aşadar toate roşiile. Si coapte şi verzi. Pe cele verzi încearcă să le vinzi sub formă consevată(gogonele) ceea ce o să fie un pic mai greu pentru că la această oră nu se caută gogonelele. Dar totuşi merită să încerci.

Iar tomatele în stare coaptă s-au pătate, aşa cum sunt ele, transformă-le în bulioane. Am mai scris despre acest lucru într-unul din articolele mele. Aşa că ai de unde învăţa. Tot ce este deteriorat, dă la o parte, aceste fructe nu sunt bune de mâncat. Cu alte cuvinte înlătură tot ce este pătat s-au stricat. Nu merită efortul, întrucât rezultatul va fi unul dezgustător.

De ce să nu recunosc am încercat multe variante de-a lungul timpului, ţi-am mai spus că mi s-a întâmplat această problemă. Parcă îi dăduse cu foc. Ştiu ce sentiment trăieşti şi încă odată îmi exprim regretul, pentru faptul că nu pot face mai mult de atât pentru tine.

Cel puțin şti, ce trebuie să faci de acum înainte. Te rog nu lăsa terenul la voia întâmplării. Curăţă-l de aceste vegetale, stropeşte-l cu un fungicid şi încearcă să înfiinţezi o cultură în regim de urgenţă. Cum ar fi castraveţi de toamnă spre exemplu.

Încă nu este chiar târziu se mai poate totuşi. Profită şi pune-ţi speranţa în ce urmează să faci. Nu renunţa la grădinărit. Poate cine ştie, vei avea satisfacţia rezultatelor pozitive mai târziu în toamnă.

Cândva un bun prieten îmi spunea; chiar dacă ai pierdut,  tot te-ai ales cu ceva, acest ceva, este experienţa prin care ai trecut şi din care ai avut de învăţat. Experienţă pe care o vei face cunoscută şi celor ce vor urma după tine.

De fapt vreau să-ţi spun că aceste lucruri te întăresc, te fac mai puternic şi mai prevăzător. Oricum ar fi în faţa calamităţilor de acest gen nu se poate pune nimeni paravan. Trebuie să acceptăm şi aceste evenimente nedorite.

Cine îşi doreşte să piardă totul? 

Nimeni desigur; aşadar astăzi am venit mai mult cu un soi de încurajare la problema ta. Neavând o soluţie concretă care să-ţi rezolve pe deplin problema. Trebuie să conştientizezi că dacă aveam o putere le aduceam pe toate la viaţă. Despre tomatele tale este vorba desigur. 

Nu am această putere, însă te pot susţine de aici, din spatele acestui articol. Te incurajez să mergi mai departe, pentru că nu eşti singur. Am fost, sunt şi voi fi tot timpul alături de tine.

Mă repet, atât cât se poate recuperează. Poate cantităţile de tomate vor acoperii o parte din investiţiile tale şi nu vei pierde totul. De regulă nu se pierde chiar totul. Aşa că te îndemn să acţionezi cât mai repede, după care să înfiinţezi o altă cultură.

Dacă nu vrei să mergi pe această variantă şi anume să mergi cu o cultură legumicolă, schimbă abordarea şi mergi pe o cultură de cereale. Cum ar fi grâul s-au orzul spre exemplu. În anul ce urmează, după recoltarea cerealelor, poţi înfiinţa alte culturi legumicole, cum ar fi varza de toamnă, castraveţi, ridichii negre. Asta în cazul în care crezi că există un potenţial risc să mai înfiinţezi ceva acum.

Şi uite aşa vei avea ocazia să câştigi la două capete cum se mai spune. Culturile duble s-au dovedit de-a lungul timpului extrem de avantajoase. Încearcă şi ia în calcul şi aceste variante. Poate cine ştie vei avea surprize plăcute.

Tot ce trebuie să reţii din această întâmplare neplăcută din viaţa ta de legumicultor este să iei în calcul că: orice cultură ce urmează să fie înfiinţată în câmp trebuie tratată preventiv s-au la atenţionare, atunci când apar primele semne de boală.

Trebuie să înveţi cum să identifici aceste simptome de boală. De multe ori planta se arată a fi sănătoasă. Dar nu este aşa. Chiar dacă ai impresia că este verde, frumoasă, sănătoasă, viguroasă s-ar putea totuşi să fie bonlavă. Trebuie tot timpul supravegheată şi controlată.

Primele semne apar de jos în sus începând cu primele frunze de la sol  care încep să-și schimbe culoarea, încep să se usuce. În acest moment boala s-a instalat. Bacteriile fungice se instalează pe plantă şi o distruge. Dacă s-a întâmplat acest lucru începi şi defoliezi aceste frunze, le rupi și le dai afara din cultura de tomate, apoi tratezi plantele de tomate.

Cu ce le tratezi? 

Cu un fungicid în a cărui compoziţie este cuprul. Cuprul are efect curativ. Sunt o mulţime de fungicide în compoziţia cărora se află acest element, unul dintre ele este zeama bordeleză, este ecologică și extrem de eficientă.

Nu lăsa boala să avanseze; Ce se întâmplă dacă nu insişti şi nu tratezi plantele de tomate corespunzător?

Toată cultura de tomate va fi compromisă şi vei avea surprize extrem de neplăcute.

O altă simptomă despre care vreau să afli este pătarea tomatelor. O roşie sănătoasă trebuie să aibă un aspect lucios sănătos. De regulă petele apar din mai multe motive. Care sunt astea?

Excesul de umiditate dar şi lipsa apei duc către pătarea frecventă a tomatelor. 

Excesul de umiditate, duce la vascularizarea plantei şi la instalarea putregaiului în fruct. Planta este lacomă în ce privește consumul de apă. Câtă îi dai atât consumă.

Un lucru contraindicat dacă stăm şi ne gândim bine. Practic tomatele trag apă multă şi încep sa se deterioreze grav.  Dar si lipsa apei va afecta atât plantele cât și fructele. Trebuie sa ști cum să alternezi cu aceste udări.Ca sa faci asta accesează acest link și află despre ce este vorba.

De multe ori ţi-am spus că tomatele au un consum de apă limitat, cerinţa lor de apă mai mare fiind la înflorire şi fructificare. Atunci când planta generează fructele. Am mai discutat despre acest aspect în acest articol despre udarea tomatelor ude vei învăța cum și ce cantități de apă trebuie să aplici plantelor tale de tomate.

Cum se manifestă boala dacă aplici prea multă apă plantelor de tomate? Ce se întâmplă cu fructele? Boala se manifestă extrem de sever, toate fructele se coflecesc. Iată un alt termen grădinăresc cu care cred ca eşti familiarizat. Eşti grădinar şi înţelegi destul de bine acest termen.

Fructul îşi schimbă rapid consistenţa şi culoarea, se înmoaie şi cade jos. Acesta este efectul ce se creează datorită excesului de umiditate.

Ce se întâmplă dacă nu acorzi apă tomatelor la momentul critic?

Momentul critic  nu este altul decât cel prezentat mai sus, adică la înflorire şi fructificare. Se întâmplă următorul lucru. Planta va începe operaţia de inversare a alimentării cu apă.

 Planta este inteligentă, prin natura ei, și-a creeat acest sistem, și una peste alta va începe să-şi tragă apa din propriile sale resurse, care nu sunt altele decât tomatele proprii.

Procesul va începe invers, de la vârf în jos. Ce crezi ca se va întâmpla?

Toate tomatele vor căpăta o pată sau mai multe pete de culoare cenuşie extrem de urâtă. La acel moment vei spune că s-au mănat roşiile. Dar dacă stai şi reflectezi cu atenţie nu sa întâmplat acest lucru. Sa întâmplat altceva şi anume totul a plecat de la neatenţia ta. De la faptul ca nu ai udat tomatele la momentul critic. 

În concluzie trebuie să ştii cum să alternezi cu cantităţile de apă în cultura de tomate. Altfel există riscul să dai vina pe împrejurări. Să spui că s-a mănat totul, că totul este distrus şi când colo să fie chiar vina ta. Consideră acest secret ca un cadou pentru tine venit din partea mea. 

Pentru că suntem spre final te invit să stai alături de plantele tale şi să le controlezi frecvent. Iar în secunda în care ai observat modificări de culoare, pete sau alte simptome, intră şi rezolva problema imediat. Nu lăsa boala să avanseze întrucât exista riscul să pierzi totul.

Ţi-am prezentat câteva aspecte, pe care probabil că le ştiai sau poate nu le ştiai, cu siguranţă mai sunt şi altele. Natura ne poate oferii satisfacţii dar uneori vom avea parte şi de neplăceri. Important este sa fim tot timpul atenţi şi să avem grijă de plantele noastre.

Îţi urez din toată inima succes şi ca de fiecare dată te mai aştept pe la mine prin grădină. Apropo, tu ce metode de estompare a bolilor, cu privire la mănarea tomatelor foloseşti? 

Dacă ți-a plăcut distribuie mai departe și nu uita să te abonezi la newsletter pentru a fi la zi cu noutățile.
Află mai mult !

Cum Să Construieşti Un Bordei Rustic

Bordei Rustic
Astăzi voi prezenta pentru tine bordeiul grădinii. Vom discuta despre utilitatea şi importanţa lui, despre cum se construiește și la ce folosește. 

Ce este un bordei, cât de important este acest spaţiu şi cât de mult te poate ajuta. 

Bordeiul este un loc sau un spaţiu de depozitare al legumelor folosit cu precădere atât pe timp de vară cât si pe timp de iarnă. Este un spaţiu destinat păstrării legumele la temperaturi adecvate, răcoroase, constante.  

Află mai mult !

Se Mai Pot Planta Castraveţii În Iulie?


Aşa parcă suna una din întrebările sau căutările tale făcute prin grădinile internetului nu? Tu ce crezi se poate sau nu?

Îti este teamă că ai să pierzi? Dacă da, află că nu voi permite acest lucru.

Nu vreau să îţi fie teamă de nimic. Pierderile ca şi câştigurile fac parte din viaţa omului. Trebuie mai întâi să şti cum să pierzi şi după aceea să înveţi să câştigi.

Am promis că te voi ajuta atunci când vei dorii să iei o hotărâre. Iată că a venit şi acest moment. Da dragul meu grădinar poţi semăna castraveţi în câmp şi în luna Iulie.

castraveti cultivati in luna iulie in cuiburi

Indiferent de zona geografică în care vrei să înfiinţezi această minunată cultură te îndemn să începi lucrările şi să semeni castraveţii.

Vreau să fiu cât mai scurt întrucât am mai prezentat această cultură şi nu doresc să mă repet cumva în discuţii.

Practic era o întrebare simplă pe care puteai să o pui în mod direct. Iată că există şi abţineri, şi vreau nu vreau trebuie să găsesc o modalitate de a-ţi explica cum stau lucrurile cu castraveţii semănaţi în luna Iulie. 

Mai concret iată despre ce este vorba; 
Află mai mult !

Cum Să Transformi Tomatele În Bulion

bulion de casa din tomate cultivate in campÎ ncep acest articol în speranţa că vei înţelege cum să depăşeşti nemulţumirea creeată de vânzarea tomatelor. Ai început recoltarea roşiilor şi iată că deja au apărut primele semne de nemulţumire.

De ce?

Pentru că fluxul legumelor este extrem de ridicat. Piaţa este practic roşie şi preţul a scăzut simţitor.

Cândva îţi spune-am ce să faci pentru a depăşii aceste momente de cumpănă, şi le spun aşa pentru că aşa sunt.


Momente destul de grele pentru un grădinar care a muncit o jumătate de an.

Cu ce preţ vinzi? 

Dacă stau bine şi mă gândesc, nici măcar apa nu este plătită, nu mai spun munca. În concluzie ai ajuns la vorbele mele.

Ştiam că aşa se va întâmpla. Aşa este când vrem să tragem carte, să câştigăm cât mai mult.


Aş vrea să te întreb, ce cantităţi de roşii preconizezi că ai de vândut? La câte tone, se rezumă producţia de tomate?

Pentru ca eşti cumva pus, într-o postură delicată. Ploile cad în averse şi cultura poate fi compromisă. Roşiile tale sunt coapte şi sunt expuse deteriorării. Mai bine spus crăpării acestora.


 Pentru a evita aceste aspecte iată ce trebuie să şti sau să faci:
Află mai mult !

Cum Se Ara Pamantul Gradinii

Astazi vom discuta despre cea mai importanta lucrare ce urmeaza sa o faci in gradina. Si anume aratura. Vei afla cand si cum trebuie aceasta facuta. Am mai discutat despre acest aspect, dar astazi vreau sa-ti largesc aria de cunostinte in acest sens. Mai exact sa invatam care sunt pasi ce tebuie urmati pentru a face o aratura de calitate.
Cand spun aratura de calitate ma refer la adancimea si uniformitatea acesteia. Sa impamantenit mai nou ideea, ca daca vom zgaria pamantul cu nu stiu ce utilaje, vom ajunge la rezultate extrem de profitabile, ceea ce este cumva fals. O aratura exemplara ca sa spun asa se face intr-un mod organizat si bine pus la punct, ori pentru asta trebuie sa sti ca;
Trebuie respectata adancimea araturii care in cazul gradinilor va fi de 28-30 cm. De ce asa? Pentru ca, intr-o gradina vei lucra secvential , pe mai multe segmente, care se numesc: vaduri, biloane, brazde inaltate si parcele. Pamanatul nu poate fi modelat corespunzator daca aratura lasa de dorit. Si uite asa vei da gres din start cu gradina ta.
Un alt aspect important este ca o desfundare este imperios necesara an de an. Intr-o gradina invarti pamantul zi de zi. Tot timpul il lucrezi. Nu este o cultura stabila. Culturile stabile prevede o aratura clasica cu adancimile corespunzatoare araturii fiecarei culturi in parte.
Acest lucru nu deranjeaza cu nimic, pentru ca pe aceste suprafete nu intri decat de 3-4 ori si asta pentru cateva lucrari de intretinere cum ar fi semanat, prasit ,ingrasaminte, erbicidat si recoltat.
In schimb, in gradina vei intra zilnic. Vei executa lucrari multiple, alternative. Udari repetate insotite de infuzii cu ingrasamant, prasile repetate insotite de tratmentele care se impun si tot asa. Deci vei fi nevoit sa calci acest pamant in picioare zilnic.
Hai sa-ti dau un exemplu ca sa intelegi mai bine cum stau lucrurile in ceea ce priveste adancimea. Daca vei merge cu o adancime constanta sa presupunem 30 cm anul acesta, in anul ce urmeaza, vei fi nevoit sa schimbi aceasta adancime.
De ce? Practic se formeaza harpanta. Harpanta este un strat care odata format nu va mai perimte revigorarea pamantului tau. Practic in cativa ani de zile aceasta devine extrem de tare.
Este ca si cum pamantul s-ar pietrifica. Specialistii au facut aceste constatari si au reusit sa scoata la rampa cultivatoare performante care practic rezolva aceasta problema. Un lucru extrem de bun daca stam sa ne gandim. Probabil ai vazut acele cultivatoare cu sageti si taleare de un metru. Acel utilaj desfunda si totodata uniformizeaza terenul direct pe miristea propriuzisa.
Te vei bucura de beneficiile acestor lucrari insa nu prea tare. De ce spun acest lucru. Aceasta lucrare se rezuma decat la desfundarea si distrugerea harpantei atat. Nu si la intoarcerea gliei. Ceea ce nu este prea bine. Daca am spus ca nu este bine, trebuie sa imi pledez cumva cazul sa vin cu argumente altfel exista riscul sa fiu tratat ca unul care nu are ce face si sa trezit vorbind.
Iata cateva aspecte negative spun eu. Exista riscul ca toate semintele buruienilor inclusiv semintele fostei culturi sa-ti invadeze terenul, atat toamna cat si primavara.
Vei spune ca erbicidezi si se rezolva problema. Da asa este dar nu in cazul gradinilor. Si nici macar in alte cazuri. Samurastrele, vrei nu vrei, isi vor face aparitia chiar in culturile infiintate din toamana.
Sa presupunem ca vrei sa infiintezi o cultura de ceapa pe un astfel de teren. O cultura infiintata din toamna in vederea productiei de ceapa verde, stufat pentru primavara sau chiar si ceapa uscata. Te asigur ca vei avea invazii repetate de buruieni si samurastre indiferent de erbicidarile aplicate preventiv.
De ce?
Tocmai pentru ca, aceasta desfundare permite aparitia acestor samurastre si buruieni. Nu ai arat corespunzator si ai lasat terenul la starea de desfundare. Tocmai pentru ca, glia nu a fost intoarsa. Astfel se ridica intrebarea doi.
Cum este mai bine sa procedezi?
Cel mai bine este sa faci aceasta desfundare odata la 3-4 ani si de fiecare data sa acorzi lucrarilor de acest gen un ragaz de timp.
Ce inseamna acest ragaz?
Inseamna sa astepti ca pamantul sa se imburuieneze din toamna. Daca va ploua, 50% din semintele lasate de cultura inaite premergatore, plus alte buruieni vor rasarii cu siguranta. Iar restul de 50% nu vor rasarii, acestea isi vor face aparitia primavara. Unde? In gradina desigur.
Pentru a estompa acest fenomen lasi buruienile sa creasca dupa care vei aplica un erbicib. Pentru curatenie. Si nu infiintezi nimic din toamna. Astepti sa vina primavara. Primavara mai erbicidezi inca odata, dupa care incepi si modelezi pamantul sub diferite forme. Creezi parcele legumicole.
In schimb daca vrei sa fie treaba buna, vei face aratura traditionala atat de bine cunoscuta cu care nu vei da gres niciodata.
De ce?
Toata samanta buruienilor si a culturii ce tocmai a parasit terenul, va fi bagata sub glie. Jos acolo la pamant. In proportie de 70% vor pierii acolo sub pamant iar in proportie de 30% vor rasarii primavara.
Aceste samurastre aparute primavara, nu vor afecta cu nimic gradina intrucat la doua treceri cu grapa cu talere si un erbicid vei rezolva toata problema. Iata cum si de ce aratura trebuie luata serios in calcul. Pentru ca exista acest lant de probleme ce apar fara sa-ti dai seama. Si asta se intampla frecvent, deoarece pamantul isi pastreaza samanta indiferent de metodele de intretinere aplicate acelui segment de cultura infiintat.
Sper ca am lamurit cat de cat acest aspect. Nu vreau sa fac un compromis, am mai spus, aratura are rolul si farmecul ei si trebuie facuta ca la carte. Daca nu reflectezi serios la aceste aspecte vei avea probleme cu segmetul de pamant pe care urmeaza sa infiintezi gradina.
Retine ca de multe ori lucrezi cu seminte mici. Iar acestea prevad terenuri extrem de curate. Ori primul pas care trebuie gandit si executat corect este asa cum cred ca ai ghicit aratura.
Partile pozitive ale desfundarii
Iata ce avantaje confera aceasta lucrare minunata. Distrugerea harpantei si permeabiliatea solului. Faptul ca pe o perioada de trei patru ani vei putea ara pamantul extrem de usor. Aratura va fi uniforma, vei putea alterna cu adancimile pentru fiecare segment de cultura legumicola infiintat. Plus de asta consumul de carburanti va fi extrem de mic. Deci esti pe economie cum se mai spune.
Probabil ai arat pamantul de multe ori in decursul anilor si ai observat ca de cele mai multe ori tractorul nu facea fata, sau plugul mai bine spus, nu intra in pamant. Indiferent ca aveai un plug mai greu sau mai usor, harpanta creeata te zvarlea afara de pe brazda ca sa spun asa. Acesta este efectul cu care te intalneai.
Tractorul tragea greu, rotile patinau pe loc, cauciucurile se toceau si nici lucrarea nu iesea cum trebuie. Iata ca sa rezolvat aceasta problema prin operatiile de desfundare facute cu utilaje performante prevazute corespunzator acestei lucrari.
Ramane la aprecierea ta cum vei lucra pamantul pe care urmeaza sa infiintezi gradina. Important este ca am discutat despre aceste aspecte si ti-ai facut o idee cu privire la aratura pamantului in care urmeaza sa infiintezi culturile legumicole.
Sfatul meu este sa combini aceste doua lucrari armonios, incat calitatea lucrarilor sa poata asigura buna crestere si dezvoltare a viitoarelor tale plante legumicole.
Daca ti-a placut distribuie mai departe si nu uita sa te abonezi la newsletter pentru a fi la zi cu noutățile.
Află mai mult !

Cum Să Înfiinţezi O Cultură De Dovlecei

Am înfiinţat această cultură la urgenţă cum se mai spune. Într-o perioadă în care mulţi îmi spuneau că nu fac altceva decât să-mi pierd timpul. Cultura de dovlecel nu este băgată în seamă prea mult de grădinari. Şi voi venii cu câteva motive pentru care nu atrage. Ocupă mult spaţiu legumicol iar producţiile sunt extrem de mici. Cel puţin aşa cred unii oameni.
Cultura de dovlecei
Aşa o fi, nu ştiu cum să zic. După părerea mea cred că lucrurile stau altcumva.
Iată despre ce este vorba:
Eram într-o perioadă de cumpănă, un moment pe care îl vei întâlnii şi tu în viaţa de grădinar. Înfiinţasem un hectar de legume diversificat. În anul acela au fost extrem de multe ploi. Au adus cu ele apă multă dar şi necazuri.
Parcă dădea cu foc nu cu ploaie. Acizii sulfurici purtaţi de ploi avea să-mi dărâme grădina la pământ. Lucru care s-a şi întâmplat. Era cam pe vremea asta, prin Iulie. I-am spus bătrânului meu să strângem bagajul şi să plecăm acasă. Nu mai avea nici un rost să stăm în grădină.
Dar el mi-a zis următorul lucru:
- Te-ai speriat de-o ploaie nepoate?
Am rămas cumva surprins întrucât nu era vorba de ploaie. Era vorba că nu mai aveam mai nimic prin grădină. L-am întrebat la ce se gândeşte, ştiam că moşul ticluieşte ceva.
M-a privit autoritar şi mi-a zis că vom pleca din grădina la iarnă, nu în mijlocul verii.
A intrat în coliba sărăcăcioasă şi a scos un săculeţ. Nu avea mai mult de 5 kg. Mi-a dat săculeţul şi mi-a spus.
- De mâine vom înfiinţa cultura de dovlecel.
- E târziu moșule i-am spus, dar el ma ignorat total supunându-mi să mă odihnesc că mâine avem treabă.
A doua zi m-am trezit pe la 9 dimineaţa, iar spre surprinderea mea moşul deja dăduse cu grapa şi boroana. Era lac de apă. Practic storceai cămaşa de pe el. Îi ieşise sarea prin piele.
A făcut un popas şi mi-a spus:
- Nepoate să pregăteşti sămânţa de dovlecel.
L-am întrebat ce să fac cu ia?
Mi-a spus să o bag în apă că peste câteva ore însămânţăm.
Aşa am făcut. Am băgat săculeţul cu sămânţa în apă şi l-am lăsat la înmuiat. Într-e timp, moşul a pregătit sfoara cu taruşii pentru marcarea terenului şi a făcut o pauză.
I-am spus că încearcă marea cu degetul, deja se instalase o caldură cumplită.
Mi-a spus că dacă gândesc aşa, nu o să vad eu câine legat după căruţă niciodată.
Nu prea l-am înţeles atunci, pentru că vorbele lui erau cu tâlc. Mai târziu aveam să-mi dau seama despre ce vorbea bătrânul.
Am început să marcăm, să aliniem rândurile. Moşul a pus o poală învechită de gât, a luat sămânţa si a răsturnat-o în ia. Ma întrebat dacă sunt gata de însămânţat. I-am răspuns pozitiv.
- Vom semăna la călcâi.
Nu ştiam ce vrea să zică. Practic lua două seminţe de dovlecel şi le zvârlea în faţa lui. După care le apăsa cu călcâiul piciorului. Am rămas uimit cu câtă măiestrie semăna moşul meu. Am încercat şi eu iar după câteva zeci de cuiburi am reuşit.
Până seara am semănat un pogon de dovlecei. Practic aruncam sămânţa la un metru în faţa piciorului şi o apăsam cu călcîiul. Mai făceam un pas, iar repetam operaţia.
A doua zi, eu o luam de la un capăt al sforii cu care marcam, moşul de la un capăt. Când ajungeam la capete mutam sfoara pe alt rând.
Distanţa sau măsura era făcută dintr-un băţ de aproximativ 1,5 m. Asta era distanţa dintr-e rânduri. Iar distanţa pe rând era la pas. Adică din metru în metru.
Iată ce vreau să-ţi relatez, că în cele din urmă am semănat toată cultura de dovlecei. Am praşit-o şi am întreţinut-o până târziu în toamnă. Iar dovleceii au legat şi s-au făcut extrem de frumoşi.
Am luat bani şi bucate cât ar fi luat alţii pe cinci hectare de legume. Aşa de bine au mers vânzările. Am ieşit cu marfa la rampă într-un moment în care tocăturile de toamnă erau în toi, iar dovlecelul lipsea. Avantajul a fost maxim.
Am învăţat o lecţie de grădinărit autentic, valabilă şi astăzi pentru mine. Şi poate şi pentru unul ca tine. Şi anume, ca există momente când vrei să renunţi la tot, când crezi că nu mai are nici un rost să continui.
Însă lucrurile nu stau nici pe departe aşa. Nu ai cum să renunţi, pentru că, ai reuşit să citeşti, Povestea Bătrânului Grădinar Şi Dovleceii Semănaţi La Călcâi.
Dacă ți-a plăcut distribuie mai departe și nu uita să te abonezi newsletter pentru a fi la zi cu noutățile.
Află mai mult !

Cum Sa Stochezi Apa In Gradina

Apa se stocheaza prin folosirea bazinelor si vadurilor de stocare. Este important sa detii un astfel de vad. De multe ori vei avea nevoie sa suplimentezi favorabil gradina cu apa. Mai ales cand canicula si seceta isi pune amprenta serios.

Au fost ani si-or vor mai fi, de seceta cumplita, cand deficitul de apa la sol va fi extrem de puternic. Gradinarul va intampina dificultati majore iar lipsa apei il va ruina.

De unde luam apa?

Din sursele de stocare pe care le-ai creeat singur. Este bine deci sa faci un vad de stocare a apei. Astfel te-ai pus la adapost si ai putea depasii cu bine aceste momente imprevizibile, care o sa apara mai devreme sau mai tarziu.

Trebuie sa iti faci planul cu apa. Va fi necesar sa ai intodeauna o rezerva. Iar rezerva nu poate fi stocata decat intrun bazin sau canal. Pentru asta iata ce ai de facut.

Cum sa faci un vad de stocare a apei

Nu stam sa discutam despre dimensiunile vadului, pentru ca presupune timp. Ramane sa stabilesti tu acest aspect. Cu cat vadul de apa este mai mare sau mai larg, cu atat este mai bine. Debitul de apa stocat te intereseaza ci nu modelul sau forma sau vadului.

Daca ma intrebi cat costa sa faci un astfel de vad nu stiu. Poate fi destul de scump sau destul de ieftin. Depinde cu cine lucrezi, cine il sapa, cine il taluzeaza si cine il pune la punct in privinta drenarii. Un vad bun nu trebuie sa dreneze, nu trebuie sa piarda apa din el. Pentru asta albia vadului trebuie sa fie modificata.

Este si normal, tu tragi apa din anumite surse si vadul ti-o papa lejer. Vei spune cu alte cuvinte ca nu faci altceva decat sa tragi apa la sita. Si asa este. Nu are nici o noima.

Ce sa faci cu un vad care practic te pagubeste, mai mult decat sa te ajute?

Ca sa nu se intample acest lucru vei creea un prundis pe albia canalului.

Ce este prundisul?

Este un amestec din piatra si nisip tasat sau chiar din beton. Dar asta presupune bani multi si vei ajunge prea departe cu investitiile. Ca sa nu ai probleme m-am gandit ca ar fi bine sa te restrangi si sa asezi pe albia vadului folie si astfel ai rezolvat problema.

Cum functioneaza?

Prepari un bazin si vadul proriu zis. Bazinul sa fie patrat si adanc. In acest bazin vei stoca apa, iar pe canal vei folosii porti de scurgere, scocuri sau stavilare, daca iti place acest termen mai mult. Ideea este ca vadul nu mai trebuie de data aceasta taluzat dar poti sa-i tragi si-o folie. Il vei folosii numai cand dai drumu la apa. Decat pentru directionare.

Practic vei face canalul foarte mic. La dimensiune ma refer. Atat cat sa corespunda nevoilor tale. Din acest vad vei directiona apa pe vadurile secundare ale gradinii, ce vor face legatura cu parcela ce urmeaza sa fie udata. Este simpla problema iar avantajul pe masura. Este o investitiie pe ani multi, careia ii poti aduce imbunatatiri in timp. Ani de zile vei folosii de acest canal.

O sa-mi spui, ca de ce sa mai tragi apa si so stochezi, cand defapt, poti sa uzi direct si sa nu mai consumi carburant. Nu este asa. Este verificata problema. Cu o motopompa pe timp de seceta nu faci fata. Oricat ar sta ea de bine la consum. La consumul de carburant ma refer.

Pe timp de seceta udam sase ore, abia reuseam sa asigur debitul de apa la un hectar. Foloseam metoda de udare prin aspersiune. Deci retine sase ore. Cu un consum de 8 litrii de motorina pe ora, inmultit cu 6 ore ajungeam la 48 de litri carburant consumat per hectar. De ce atata apa?

Nu sti de ce? Apa se pierde rapid din sol prin procesul de evapoaratie, plantele transpira si iar se pierde apa.

Ia gandeste merita?

Daca trebuia sa ud cultura cel putin odata la doua zile? Mai ieseam la vopsea? Unde ajungeam cu cheltuielile?

Sti care era norma de apa la sol?

Cantitativ era de vre-o 35 de litri apa pe metru patrat. Vei spune ca asta da norma de apa. Nu este asa. Cu sinceritate iti spun ca a doua zi, undeva la orele amiezii intram si sapam gradina sau chiar praseam cultura cu tractorul. Asa de repede disparea apa din sol.

Iata asadar ce face seceta si canicula. Te lasa pe drumuri, te baga la cheltuieli de nu sti pe unde so mai ei.

Probabil vei spune, de ce trebuie udata cultura asa des?

Hai sa spun cum sta treaba. Seceta se propaga extrem de rapid. Nu stie nimeni cand vine. Sa spunem ca plantele sunt pe rod. Sa luam spre exmplu cultura de gogosar.

Este vara, frumos, gogosarul leaga sau fructifica puternic. Este o planta termofila, ii place caldura dar si apa. Ce nu-i place lui, stresul, sufocarea, canicula.

Ce faci cand o sa vezi ca se ofileste cu tot, cu fructe pe el? Ce faci in acel moment?

O sa spui lasa, ca am udat ieri si nu-i mai trebuie apa?

Nu o sa faci asta te asigur, de ce?

Iata care este reactia la seceta si cum se comporta gogosarul tau. Daca nu il uzi, baga pete pe fruct, se stafideste si se inroseste imediat.

Cu ce marfa iesi la vanzare?

Cu niste fructe de gogosar la care nu se uita nimeni. Nici pentru bulion nu sunt buni pentru ca sunt prea piperniciti. Va ramane numai cotorul de iei. Si atunci ce faci?

Asta faci. Iti faci un vad si uzi gradina in fiecare seara, spre lasarea serii. Ti-am mai spus ca biloanele tine apa in ele si asigura plantelor debitul de apa necesar la acel moment.

Pai asta este momentul. Momentul critic creeat de canicula si seceta. Acum ai vazut de ce iti trebuie un vad, canal sau bazin? Aici era toata problema.

Pe timp de seceta toata gradina trebuie udata. De aceea iti spun mereu ca, trebuie sa modelezi suprafata solului, in forma de vaduri sau rigole, parcele, lehale sau parcelute mai mici. Cand vei da drumu la apa sa nu mai ai probleme. Si uite asa stai ca boieru si uzi gradina. Si retine la bani putini si sigur.

Daca ai fi consumat 50 de litrii de motorina pe timp de seceta, vorbesc la un hectar, la 10 hectare cat combustibil pe zi consumai? 500 de litri pe zi da?

Daca trebuia sa uzi odata la doua zile, timp de o luna de zile sa zicem, cati litrii de combustibil si cati bani cheltuiai?

Iti spun ca nu ar fi avut nici un rost sa mergi mai departe cu gradina. Practic te ruinai singur. Ajungeai la cheltuieli semnificative, major, care intreceau cu mult avantajele la care te asteptai sa le scoti din gradina.

Canalul sau vadul te scapa de necazuri in astfel de momente. De aceea am venit astazi in fata ta si ti-am prezentat acest aspect, cu intentia ca poate iti va fi de folos.

Reflecteaza la ce ti-am spus, experimenteaza, baga la probe cu un canal mai micut pentru un inceput. Vezi ce si cum. Iti convine, nu iti convine.

Urmareste volumul de apa pe vaduri. Vezi cat timp isi pastreaza vadul umiditatea dupa o astfel de udare si compara cu udarea prin aspersiune.

Vezi care din ele asigura debitul necesar de apa mai bine, si fa si un consum, sa vezi la care stai mai bine.

Numai asa vei reusii sa statapanesti aceasta situatie nedorita, iar prin contrast sa obtii niste bani frumosi. De ce? Pentru ca pe timp de seceta legumele sunt scumpe, au pret bun si nu se gasesc.

Cine nu face bani din gradina?

Cei care sunt nepasatori, si merg pe ideea ca ploua si se face. Cu siguranta vor avea de pierdut si asta pentru ca au fost prea detasati, au tratat problema superficial in loc so ia de buna, de capital cum se spune si sa faca treaba.

Acesta este momentul tau si cine stie poate ca tarziu in toamna, faci o gramada de bani la taraba cu legumele. Asta inseamna sa fi baiat destept, harnic si pevazator. Sa sti sa te pui la adapost la toate capetele, sa tratezi serios fiecare amanunt, ca de aceea faci gradina.

Un ban gramada nu-i de colo, cantareste-o pe toate partile si fa-ti bazinul cu canalul de stocare a apei.

Indiferent de statutul pe care il are gradina ta, ca este de 30 de metri patrati, ca este de 100 de hectare, trebuie sa ai apa stocata in bazine la momentele critice. Totul pentru a depasii cu bine momentul secetei si al caldurilor extrem de ridicate. Si uite asa te-ai scos.

Daca ti-a placut distribuie mai departe si nu uita sa te abonezi la newsletter pentru a fi la zi cu noutatile.
Află mai mult !

Cum Sa Tratezi Corect Cultura De Varza

Astazi vom discuta despre invazia daunatorilor in culturile de varza. M-am gandit ca un astfel de discurs te va ajuta sa intelegi cand si cum sa tratezi varza impotriva acestora. Si pentru ca tot vorbim despre daunatori, ar fi bine sa stii cum se manifesta si ce efecte pot genera acestia in frumoasa ta cultura de varza.
Odata cu prezentarea acestui discurs, vei afla etapele prin care vei fi nevoit sa treci. Si spun nevoit pentru ca vrei nu vrei varza trebuie protejata.
In aceasta perioada cultura de varza este expusa invaziei daunatorilor. Purici multi, paduchi, lacuste si fluturi ce bantuie deasupra culturilor. Nu poti fi nepasator intrucat aparitia acestora presupune un grad de risc ridicat.
Se poate ajunge la distrugeri semnificative daca nu faci o interventie rapida. In sensul de a trata varza corespunzator, iar pentru asta vei fi nevoit sa pleci, dintr-un anumit punct.
Vreau sa-ti stimulez cumva acest elan, sa discutam intai cum poti prevenii sau estompa invazia daunatorului, inca de la stadiul de infiintare a culturii. Pentru ca este o cultura ce se infinteaza la mijlocul verii, iata ce va fi necesar sa faci preventiv.
Operatii preventive de estmopare a migratiei daunatorilor catre cultura de varza
  • alegerea terenului cu grija si inlaturarea tuturor vegetalelor ce au ocupat terenul pana la acel moment; doua treceri cu insecticid impotriva daunatorilor, odata pe terenul deja curatat, si odata dupa prima trecere cu grapa prevazuta cu talere.Substantele pot fi aplicate sub forma de pulbere(prafuri ) sau pulverizate sub forma lichida(solubila).
  • evitare stabilirii culturilor de varza, in apropierea altor culturi ce ar putea genera focare de infectie cu daunatori. Spre exemplu, nu vei stabili niciodata cultura de varza, langa o cultura de rapita, sau pe un asolament care a parasit terenul cu aceasta cultura;
Explicatie : Rapita genereaza ca si varza dealtfel, daunatori. Frunzele dulci si fragede atrag ca un magnet aceste vietati. Pentru a nu ntampina dificultati nu stabili niciodata cultura de varza in vecinatatea acestora.
In situatia in care nu detii un alt spatiu de rotatie sau nu poti sa infiintezi cultura in alta parte, vei face urmatoarea operatie. Creeaza o banda de protectie formata din plante cu talie inalta si imprejmuieste asolamentul plantat cu varza. Spre exemplu cu maturi de casa. Latimea benzilor sa depaseasca 2m.
Un alt aspect important se refera la imprejmuirea si protectia rasadnitelor de varza creeate in camp. Aceste rasadnite sunt extrem de usor de facut. Dar sunt si cele mai vulnerabile cand vine vorba despre daunatori. Trebuie sa fi prevazator si sa asiguri rasadurilor o doza de protectie maxima.
Cum sa asiguri rasadurilor doza de protectie
Prin creearea si imprejmuirea rasadnitelor cu tocuri de lemn. In aceasta perioada apare ratusca. Este daca vrei un emigrant extrem de periculos. Pe cat este de mica, ata de periculoasa este. Aceasta va patrunde lejer in rasadnita si va toca rasadul constant. Vei observa cu ochii tai cum numarul rasadurilor se diminuiaza zi de zi. Asadar pune-i acest paravan de protectie in fata pentru un moment.
Pasul doi este sa tratezi rasadul de varza cu un adjuvant in compozitiia caruia va intra insecticidele propriu zise. Adjuvantul nu este altceva decat, atat de binecunoscutul aracet. Hai sa preparam repede un flacon sa vezi cum stau lucrurile. Vom folosii ca de fiecare data vermorelul sau utilajele specifice lucrarii, daca suprafata cultivata este mare.
Totusi sa luam drept exemplu cantitatea solubila pentru un vermorel: La 15 l de apa vei adauga 50 ml aracet si insecticidul. Insecticidele difera de la unele la altele. Pot fi de contact sau sistemice.
De ce aracetul?
Frunzele verzei nu absoarbe substantele precum rosiile, ardeiul sau vinetele. Sunt alunecoase, practic apa si orice substanta lichida cu care intra in contact se scurge. Pentru a evita aceste aspecte vei folosii aracetul.
Prin aplicarea aracetului, se creeaza o pelicula extrem de fina pe frunzele verzei. Pelicula creeata va fi defapt doza de insecticid ce o vom oferii daunatorilor. Exemplu: vermorel+10 l apa + un plic mospilan + 50 ml aracet.
Insecticidele impotriva daunatorilor ramane sa le alegi singur. Important este sa sti ca cele de contact isi face treaba in secunda in care tratezi. La trecerea cu vermorelul, tot ce este viu in calea acestor substante va murii pe loc. Retine: la insecte ma refer. Mai concret la puricii negrii ai verzei.
Dupa o perioada de cateva ore efectul substantei se va diminua. Nu va mai avea niciun efect. De aceea se si spune ca este de contact. In schimb insecticidele sistemice isi vor face efectul pentru o perioada de 21 de zile. Ceea ce pesupune ca vei fi scutit de acesti daunatori pe o perioada mai lunga de timp. In concluzie vei trata rasadul din rasadnite cu aceste substante.
Un procedeu eficient ar fi sa acoperi rasadurile cu o plasa deasa. Cel putin macar cat acestea sunt mici. Lacustele sunt cele mai cunoscute cand vine vorba de distrugeri masive. Acestea ataca in vetre, si nu ramane in urma lor decat praful si pamantul. Pune acest paravan de protectie si nu le da voie sa patrunda in interiorul rasadnitei.

Cum Sa Identificam Focarele De Infectie Cu Daunatori
Varza trebuie controlata zi de zi . Iar daca nu ai facut lucrul acesta pana acum il vei face de acum incolo. Zilnic vei controla varza de paduchi.
Paduchii apar peste noapte. Caldura multa, spatiu, aer, apa, mediu propice, apar, cresc le place varza la greu. Vei cauta in centrul frunzellor, la varf. Cu siguranta ii vei gasii acolo. Daca sunt trateaza cu mospilan sau diazol.
Puricii negrii bantuie toata ziua, apar de regula la orele de varf. Ataca varza constant. Practic gaureste frunzele acesteia si o distruge. Imparfumeza-i cu decis.
Nu-i lasa ca te lasa orfan. Practic distruge cultura si nu vei mai avea ce vinde pe piata. Uneori vei fi nevoit sa trataezi de doua ori in aceeasi zi. Intra si trateaza varza fara frica. Nu o afecteaza cu nimic aceste substante.
Fluturii albi sunt cei care vin si depun oua pe frunzele verzei . Asa ia nastere larvele sau asa zisa buha a verzei. Acestia apar de patru ori, cam odata pe luna. Deci trateaza varza cu adujvantul prezentat mai sus.
Fluturele depune oua. Larvele ies afara si vor sa se hraneasca. Cu ce altceva decat cu frunzele verzei? Numai ca vor gusta din pelicula cu otrava atasata de tine pe frunze. Care va fi practic efectul? Vor murii acolo pe loc si asa si trebuie. Pentru ca nu am venit pe camp sa dam la daunatori de mancare s-au sa facem vechime in campul muncii. Vrei sa cultivi si sa faci si tu un ban. Asta este practic scopul.
Este necesar sa fi preventiv si sa urmaresti evolutia verzei din acest punct de vedere. Nepasarea, nu va duce decat, la pierderea totala a culturilor de varza. Asa ca stai atent si protejeaza varza impotriva acestor daunatori.
Sper sa te ajute cumva aceste sugestii, iar pentru linistea mea as vrea sa te intreb, tu ce metode de protectie a verzei impotriva daunatorilor folosesti? Nu de alta dar poate vor sa afle si altii de la tine.
Daca ti-a placut distribuie mai departe si nu uita sa te abonezi la newsletter pentru a fi la zi cu noutatile.
Află mai mult !

Cum Să Înveleşti Acoperişul Umbrarului Cu Stuf

Astăzi învelim umbrarul cu stuf. Vom da continuitate primelor aspecte ce le-am discutat în articolul de ieri . Articol în care am promis că astazi voi venii cu detalii practice ce privesc aplicarea stufului pe acoperişul umbrarului din gradină.
Materia primă din care este alcătuit acoperisul este stuful. Vreau să te anunţ că acesta se găşeşte în: lacuri, lăcovişti, canale sau bălţi sălbatice.
Tot ce va fi necesar să faci este să întinzi mâna să-l ei. Pentru un moment dimensiunea stufului sau calitatea acestuia nu contează. Tu intră şi taie stuf la greu. Vom discuta despre ce calităţi trebuie sa întrunească acesta mai târziu.
Dacă tot eşti pe treabă, te rog să tai şi câteva braţe de papură. Vreau să dai un aspect plăcut umbrarului tău. Un pic de verdeaţă dă bine, se încadrează extrem de plăcut cu aspectul plantelor din frumoasa ta gradină legumicolă.
De regulă stuful se taie în timpul iernii când luciul de apă al bălţilor este îngheţat, urmând ca papura să o tai verde în primăvară. Se taie la braţ(snopi) cu cazmaua de fier(acesta operaţie o faci iarna).
Dacă ai întârziat, tai stuful primăvara cu condiţia să intrii în apă şi să îl tai de la suprafaţa acesteia cu cosoiul de fier. Important este să fi foarte atent. Există riscul să te răneşti întrucât frunzele acestuia sunt extrem de tăioase. Atât deocamdată.
Ce urmează?
Urmează să facem selecţia stufului. Aici vei merge pe două variante.
Pentru un umbrar de gradină în câmp selecţia stufului nu trebuie făcută riguros. Motivul este următorul.
Sfârşitul recoltărilor legumicole din toamnă, coincide cu apropierea sezonului rece de iarnă. Cu siguranţă vei părăsii această grădină şi este posibil chiar să desfiinţezi acest umbrar.
Dacă această grădina se află pe un spaţiu ce poate fi controlat, merită din plin acest efort.
Am vrut să îţi prezint aceste aspecte întrucât era necesar să şti cum stau lucrurile. Decizia îţi aparţine.
Cum se fasonează frunzele stufului
Stuful trebuie decojit de frunze. Vei face acestă operaţie pentru a permite scurgerea apei provenite din căderea ploilor.
Acesta este scopul. Dacă nu vei lua în calcul acest aspect, apa îşi va face loc printre frunze, acestea vor intra în putrefacţie, iar stuful va suferii deteriorări grave, pot sune semnificative.
După această operaţie stabilim şablonul despre care am vorbit şi urcăm stuful pe acoperiş.
Vei avea nevoie de un prieten care să îţi dea materialul la mână. Frumos, organizat, braţ cu braţ, până vei acoperii tot umbrarul.
Primul pas este să egalizezi stuful la partea de jos. Odata urcat sus îl tragi către şablon şi îl prinzi pe tot la şipcă. Această şipcă se mai numeşte şi cleşte. Cu alte cuvinte îl prinzi la cleşte.
Cum Se Coase Primul Strat De Stuf
Se coase cu sârmă. Prima cusătură o vei face la 50 cm distanţă de marginea şablonului.
Cum se procedează?
1. sârma vine legată orizontal, pe lungimea acoperişului.
2. se leagă de capetele şipcilor ce alcătuiesc scheletul umbrarului.
Practic legi sârma deasupra stufului şi o întinzi cât se poate de tare. După acestă operaţie vei lua undreaua şi începi să coşi.
Ori îl coşi cu sârmă, ori cu aţa de seră. Decizia este a ta.
Pentru câmp îţi recomand sârma, întrucât exista riscul să te mai viziteze câte un şoricel şi ar putea toca aţa de seră.
Cum se coase?
Exemplu: vei introduce undreaua din metru în metru, către interiorul stufului. Străpungi stratul de stuf în dreptul fiecărui căprior.
Stuful se coase din interior către exterior. Cel de jos, amicul tău, va introduce undreaua prevazuta cu sarma în dreptul căpriorului. Tu, preiei undreaua, o petreci peste sarma de sus şi o direcţionezi înapoi către el.
Tu, vei lega sârma de sus, iar amicul tău va lega capătul sârmei la interior, de căpriorul umbrarului. Şi aşa procedezi până termini primul rând.
Următorul pas este să petreci vârfurile stufului peste coama umbrarului şi să le coşi cum am prezentat mai sus. După ce ai încheiat cu primul strat vei trece la aplicarea celui de-al doilea. Acesta va fi cu mult mai subţire.
Reţine: cel de-al doilea strat trebuie să depăşească cu minim 20 cm cusătura primului strat. Avantajul constă în faptul că va acoperii şi va asigura o doză de protecţie serioasă acestei cusăturii. În sensul că o va feri de umiditate.
Să presupunem că ai terminat umbrarul de acoperit.
Ca să îi dai un aspect extrem de plăcut vei creea mănunchiuri mici stuf de data aceasta înfrunzit. Acesta, trebuie să fie verde, pentru al putea împletii.
Cum se împleteşte stuful
Primul mănunchi de stuf va venii aşezat orizontal la capătul coamei. Vei aşeza mănunchiul cu cotorul către înterior şi vârful către exteriorul umbrarului. Îl legi puternic de coamă după care îl arcuieşti la aşa manieră încât să vină cu vârful către tine. Astfel maschezi cotoarele şi vei pleca la drum cu o împletitură frumoasă, pe rotund cum se spune.
Apoi, aşezi un mănunchi în partea stângă, unul în partea dreaptă(să fie orientate cu vârfurile către centru) şi împleteşti coama.
După aceea dai continuitate, mai adaugi stuf la centru, te legi cu el, si iar mănunchiuri stânga, dreapta. Si uite asa va ieşii o coamă extrem de frumoasă sau un acoperiş cu mult mai frumos decât aşteptai.
Ca să întăresc ideea şi să îţi dau curaj, află că este mult pana te apuci de treabă. Este dacă vrei mai mult o chestiune de exerciţiu practic, pe care cu siguranţă îl vei depăşii fără dificultăţi.
Află mai mult !

Cum Să Faci Umbrarul Pentru Grădină

Un accesoriu extrem de important pe care orice grădină sau fermă legumicolă trebuie să îl aibă este umbrarul sau şopronul grădinii.
Diversificare se numeşte efectul unui umbrar acoperit cu stuf în grădină. Construcţia lui va da o nota de bun gust şi tot odată de bun gospodar celui ce îl deţine.
Probabil asteptai de mult timp un subiect de discuţie pe aceasta temă. Astăzi m-am gândit să te ajut cumva să dai viaţă acestui minunat loc de refugiu.
Aşa l-am numit de-a lungul timpului. Locul meu de odihnă şi relaxare totală. Aşa aş dorii să-l percepi şi tu. Şi asta pentru că umbrarul este punctul sau reperul cu cea mai mare întrebuinţare într-o grădină legumicolă.
Acesta este locul tău de odihnă. Locul din care vei contempla frumoasa ta gradină legumicolă. Acest spaţiu te va ajuta extrem de mult în decursul activităţilor tale grădinăreşti.
Am mai discutat despre el dar într-un cadru mai restrâns. Aş vrea să te pun într-o postura delicată, placută, să îţi prezint câteva avantaje concrete vizavii de frumosul şi utilul tău umbrar pentru grădină.
Utilităţi :
1. Loc de odihna și relaxare
Într-o grădina vei face multe activităţi. O parte din acestea vor fi extrem de obositoare, altele stresante iar multe din ele încununate de bucurii şi succese zilnice. Munca fizică este cea mai obositoare iar stresul va venii pe fondul, neajunsurilor sau neîmplinirilor.
Vei trăii emoţia la maxim, fie că vei avea parte de satisfacţii mari sau de moment, întodeauna vei cauta un loc de refugiu în care să analizezi sau să reflectezi la cele de peste zi.
Într-o grădină fiecare zi este un nou început, o nouă zi în care îţi pui speranţele. Speranţa că totul va eşii bine în funcţie de planurile zilnice pe care orice grădinar le face. Ori locul cel mai apropiat va fi cu siguranţă umbrarul ce urmează să îl construim astăzi.
2. Spaţiu de protecţie
Aici, în acest loc vei aduce răsadul proaspăt scos din răsadniţă şi îl vei proteja de razele puternice ale soarelui. În acest spaţiu vei face selecţionarea legumelor uşor perisabile cum ar fi: roţiile, conopida, capşunile, zmeura etc.
3. Sapţiu de lucru
Aici vei lucra în timpul ploilor, practic vei face recondiţionarile necesare sistemelor de irigaţie şi alte utilaje necesare în grădină.
4. Spaţiu de depozitare pasageră, de moment, pentru câteva zile
Aici vei depozita într-un cadru cât mai larg(rezultat al recoltărilor) peurile sau lădiţele pline cu legume ce urmează să ia drumul valorificării. Aici vei executa o gamă variată de activităţi zilnice necesare şi foarte diversificate.
Iată ce îți propun;
Vei afla cum se construieşte umbrarul în două capitole succesive întrucât este mult de explicat. M-am gândit să sparg acest discurs în doua părţi:
1. astăzi vom discuta despre dimensiunile şi construcţia propriu zisă. În speranţa ca vei învăţa cum se face scheletul umbrarului.
2. mâine promit solemn să vin cu cel de-al doilea discurs, în care îţi prezint operaţiile de învelire cu stuf al acestuia.
Despre dimensiunile şi materialele de bază ale umbrarului discutam chiar acum. Dimensiunea umbrarului este discutabilă, fiecare îl face în funcţie de posibilităţi. Am ales pentru tine varianta cea mai eftină sau economică, mai concret construcţia din lemn cu o suprafaţă de 40 m pătraţi.
Să începem construcţia umbrarului
Materiale de bază:
1. stuf de baltă( să fie uscat, drept, de dimensiuni diferite, decojit de frunze). Vom discuta mai târziu cum se face decojirea stufului;
2. pari din lemn, preferabil lemn de esenţă tare cum ar fi spre exemplu salcâmul sau ulmul;
3. grinzi de lemn - grosime 10 x 10 cm - lungime = 4 m;
4. căpriori de lemn(sa fie din bile de brad, grosime potrivită, sau pătraţi de lemn brad de: grosime 8 x 8 cm - lungime = 4 m;
5. şipcă de lemn: lungime = 4 m; grosime = 3 cm; lăţime = 5 cm;
6. sârmă(preferabil galvan pentru a nu prinde rugină, să fie subţire pentru legături, stabilirea şi împletirea stufului pe caroiajul format din şipcă de lemn;
7. cuie de diferite dimensiuni(preferabil de 12 pentru cosoroabe, coamă şi grinzi şi respectiv cuie de 6 pentru stabilirea şipcilor.
Alte ustensile:
1. undrea sau (andreaua - termen popular destul de cunoscut şi uzitat de cei care coase, modelează şi lucrează cu stuf)
2. şabloane de lemn(acest şablon te va ajuta la menţinerea stufului pe acoperiş)
scară de lemn sau metal pentru urcare sau coborare pe acoperişul umbrarului.
Acestea sunt în mare ingredientele ce vor face posibilă construirea umbrarului din lemn. Până când umbrarul grădinii va fi dat la gata te invit să stabilim primele etape premergătoare construcţiei propriu zise. Chiar in acest moment vei afla cum se face marcarea, trasarea şi stabilirea dimensiunilor.
Prima etapă se referă la: cum va arata umbrarul la o simplă analiză vizuală, ce formă va avea?
Forma propriu zisă va fi: dreptunghiulară, cu o lungime de 10 m, lăţime = 4 m, înălţime = 3,5 m.
Forma acoperişului cu doua aripi de ploaie.
Acum că ai aflat forma urmează să marcăm sau să trasăm dimensiunile prezentate mai sus.
Primul pas:
1. construieşte patru ţăruşi şi marchează dimensiunea la sfoară. Colţurile trebuie să fie de 90°, să cadă în vinclu. Astfel laturile vor fi perfect egale.
2. trasează dimensiunile prezentate, respectiv lungimea şi lăţimea cu casmaua de fier sau alt obiect ascuţit ce îl ai la îndemână.
Pasul doi:
1. primele gropi în care urmează să introduci parii le faci pe colţuri. Adâncimea gropilor să fie de 50 cm.
2. urmează să faci toate gropile, să introduci parii, să stabileşti distanţa dintre ei şi să-i aliniezi la aşa manieră încât să cadă unul în dreptul celuilalt.
3. distanţa dintre pari să fie din metru în metru.
Pasul trei:
Pregătirea parilor. Orice constructie din lemn presupune artă, acurateţe şi fineţe. Pentru că tot ne aflăm în această fază a construcţiei vreau să aflii că aspectul umbrarului contează extrem de mult. Conteaza atât pentru tine cât şi pentru cei care vizitează grădina ta de legume.
Cine sunt aceste persoane?
Sunt prietenii, cunoştinţele şi cei care vor venii să cumpere de la tine. Mai concret clienţii tăi. Este frumos să laşi o impresie plăcută(o impresie care va rămâne întipărită pe retina clienţilor tăi declaraţi mult timp).
Scopul lor este să cumpere legume proaspete şi eventual să se relaxeze în minutele de dialog pe care le vei avea cu ei.
Scopul tău este să vinzi. Ori pentru asta vei face următorul lucru.
Aspectul umbrarului tău este hotărâtor iar prima etapă va începe cu parii frumosului tău umbrar. Mai concret vei scoate parii la faţă dreaptă încât muchiile să fie perfect egale. Îi vei decojii şi arde cu arzătorul încât să capete o culoare cafenie, nuanţată, în culori liniştitoare, care să atragă clientul ca un magnet.
Scopul tău este sa ţii clientul cât mai mult în grădina ori locul în care îl vei invita va fi cu siguranţa umbrarul de lemn.
Cu cât îl vei ţine mai mult în gradină cu atât opţiunile sale vor creşte în ce priveşte diversitatea legumelor ce urmează să i le prezinţi. Ori asta trebuie să se întâmple într-un cadru extrem de plăcut şi liniştitor.
Prezentarea produsului este toată cheia când vinzi legume ori într-un astfel de ambient nu ai cum să nu vinzi aproape totul.
Te asigur că este o chestiune de câteva secunde sau clipe, moment în care clientul nu va rata nimic din discursul tău şi va cumpăra absolut totul.
Să mergem mai departe, ce urmează?
1. Stabileşte înălţimea parilor: să fie de 2,50 m (vei lua în calcul cei 50 cm care vor intra în interiorul gropilor).
2. Sapă gropile cu cazmaua(sau o sapă rotativă), măsoară adâncimea(să fie de 50 cm) şi introduce parii în interiorul acestora. Adaugă pământul scos din gropi şi întăreşte-l bine cu maiul de lemn. Aşa vei face cu toţi parii umbrarului.
3. Aliniază parii la sfoară. Vei începe cu o laterală. Cu primul şi ultimul par al acesteia. Aliniamentul să fie perfect drept, să nu aibă înclinaţii. Aşa că te rog să foloseşti bolobocul.
4. Aliniază acum toţi parii. Reperul este sfoara ce va venii prinsă la cuie pe primul şi ultimul par.
Odată ajuns în acest punct urmează sa satbileşti cosoroaba deasupra parilor. Este un moment crucial întrucât suprafaţa acesteia trebuie să fie perfect plană. Ca să fie aşa, înainte de a bate pătraţii care formează această structură vei folosii furtunul de nivel.
Este cum e mai simplu să dai nivel: se ia de preferat un furtun de culoare albă, transparentă pentru a putea vizualiza apa, se umple cu apă până când tot aerul iese afară din interiorul acestuia, după care se dă nivelul şi se stabileşte dimensiunea parilor.
Desigur va trebuii sa te ajute cineva. Unul va ţine furtunul pe semnul înălţimii deja marcate(dorite) al primului par, iar celalalt va merge şi va da nivel pe următorii pari urmând să îi semneze cu creta acolo unde cade nivelul. După ce s-a marcat fiecare par, se taie parii pe semn şi totul va fi perfect plan.
Acesta este momentul care corespunde cu amplasarea cosoroabelor pe pari.
Bate cosoroabele şi stabileşte legătura dintre parii lateralelor. Vei începe cu lateralele şi vei termina cu capetele. La capete îţi va da diferenţă de nivel. Aplică cosoroaba capetelor peste cosoroaba lateralelor. Practic cosoroaba din capetele umbrarului trebuie sa fie mai lungă cu 50 cm. Această cosoroabă va ţine loc şi de grindă.
Bate grinzile şi uneşte umbrarul pe lăţimea acestuia. Drept reper vei avea cosoroaba din capătul umbrarului. Să aibă aceiaşi dimensiune. După ce ai terminat vei egaliza capetele grinzilor. Ai grijă să fie perfect egale pe ambele laterale.
După stabilirea grinzilor vei adaugă popici pe capetele umbrarului. Aceste elemente vin amplasate pe grinzi. La jumataea acestora. Trebuie să iei în calcul înălţimea acoperişului. Sfatul meu este ca înălţimea popicului să nu fie mai mare de 1-1,5 m.
Orice popic se montează individual. La partea de jos vei creea popicului o babă de 10 cm şi îl vei prinde la cuie de grindă. Următorul pas este să întăreşti popicul cu trei ransforţări laterale pentru întărire şi stabilitate. Una în partea stângă, cealaltă în partea dreaptă şi ultima la partea din faţă, către interiorul acoperiţului. După ce termini cu această operaţie vei bate la cuie coama ce va venii prinsă deasupra acestora(deasupra popicilor).
Urmatorul pas este să aplici căpriorii ce vor constituii aşa zisul schelet al acoperişului. Distanţa dintre capriori să fie de un metru. Drept reper, căpriorii vor cade perpendicular pe fiecare grindă şi par în parte. Vei tăia capetele căpriorului în ştreh încât să cadă frumos pe grindă cât şi pe coama umbrarului.
După ce ai terminat vei aplica şipca pe toată suprafaţa acoperişului. Distanţa între şipci să fie de 50 cm. Amplasarea şipcilor o vei face începând cu partea de jos(baza acoperişului)până la coama acestuia. Prima operaţie va fi să aplici şipca din 50 în 50 cm pe orizontal, iar următoarea va fi amplasarea şipcilor pe vertical respectând aceiaşi distanţă. Acesta este scheletul sau caroiajul umbrarului de vară ce urmează să fie învelit cu stuf.
Am ajuns la momentul vizualizării scheletului umbrarului de vară
În primă fază pare să fie dat la gata. Cu siguranţă nu este aşa. Vei mai avea mici ajustari de făcut, de finisat, de întărit la cuie, lucruri mărunte pe care le vei face negreşit.
Primul lucru ar fi să îţi faci un şablon de lemn. Acest şablon te va ajuta la menţinerea stufului pe acoperiş. Practic nu va da voie stufului să alunece.
Ce este şablonul?
Este o scândură prinsă la caplamale, exact ca la cofragul utilizat la turnarea fundaţiilor din beton. Amplasarea şablonului o vei face la capetele grinzilor sau streaşina acoperişului. Este simplu de aplicat şi extrem de folositor.
Pentru aţi face o idee priveşte acest reper.

Tot ce rămâne de făcut de acum înainte este să aplici stuful deasupra acoperişului.
Despre cum se aplică, cum se coase, cum se modelează, cum se împleteşte o coamă din stuf sau papură vom discuta în următorul articol pe care am promis că îl voi scrie curând şi pe care te rog să nu îl ratezi.
Îmi poţi spune cât de util a fost acest discurs pentru tine?
Dacă ţi-a plăcut distribuie mai departe și abonează-te la newsletter pentru a fi la zi cu noutățile.
Află mai mult !

Abonează-te la newsletter

* indicates required
/ ( mm / dd )