Cum Udăm Răsadurile De Legume


Apa, subiectul meu de discuţie preferat. Nu poţi concepe o grădină, indiferent de tipul sau natura ei fără o sursă de apă. Primul lucru la care te invit să reflectezi cu atenţie când pui bazele unei grădini este să iei în calcul sursa şi cantitatea de apă de care poţi dispune.

Începând cu stadiu de răsad şi până la plantare vei afla care sunt paşii ce urmează să-i cunoşti pentru a da forţa şi vigoarea necesară răsadului tau.

Tema discuţiei noastre se referă la timpii şi cantitătile de apă ce trebuie acordate răsadului.

Pentru început îţi pot spune că apa se aplică gradual, în faze repetate, urmând să măreşti cantităţile în funcţie de cerinţe, creştere şi densitate.

Astăzi vom discuta despre mai multe categorii de răsaduri. Răsadurile din grupa plantelor termofile cât şi cele care fac parte din familia plantelor cruciferelor. Vei afla ce cantităţi de apă trebuie acordate răsadurilor de roşii, ardei, vinete, varză şi conopidă.

Cunosc dificultăţile cu care te confrunţi. Cândva am fost şi eu acolo, ca şi tine, motiv pentru care am venit astăzi în faţa ta să îţi explic cum stau lucrurile în aceasta privinţă. Trebuie să cunoşti că apa înseamnă viaţă şi este unu din cele mai importante elemente necesare dezvoltării şi creşterii plantelor.

Dacă nu ai apă nu poţi face nimic. Plantele nu se dezvoltă, nu înfloreşte, nu fructifică iar în cele din urmă vor pierii. Mai mult, timpul şi investiţiile tale pot fi considerate deja pierdute încă de la început.

Hai să vedem cum este corect să procedezi şi ce ai de făcut.

Cum Să Asigurăm Cantităţile De Apă Pe Categorii De Răsaduri Diferite 

Înainte de a trece la udarea răsadului, apa trebuie trasă, depozitată şi stocată în anumite recipiente. O vei stoca în bazine, butoaie de plastic sau alte recipiente pe care le deţii.

Important este să şti că niciodată nu trebuie să uzi răsadurile cu apă rece întrucât le poţi distruge s-au tăia cum se mai spune în termeni populari.

Lasă apa două, trei zile la aerat, timp în care se adaptează la condiţiile de temperatură din exterior.

Udă răsadurile etapizat cu cantităţi moderate de apă în funcţie de cerinţele acestora. Aici putem vorbi despre răsadurile ce tocmai au răsărit.

Atenţie: dacă răsadurile tale sunt amplasate într-o răsadniţă concepută pe o platformă cu gunoi de grajd încălzit, ai grija ca temperatura apei cu care uzi să corespundă cu temperatura din interiorul acesteia.

Cum faci acest lucru?

Încălzeşti o anumita cantitate de apă, să spunem 50 de litri şi o amesteci cu cantitatea de apă aerată, să zicem 100 de litri. Cu această apă vei uda răsadurile.

Cum vei uda? 

La inceput vei folosii cantitati moderate de apă ce nu trebuie să depăşească 10 litri pe metru pătrat. 

De ce? 

Plantele sunt mici şi au cerinţe limitate în ce priveşte apa. 

Mai mult. Trebuie să laşi timp răsadului să respire, să se înrădăcineze şi să absoarbă cantitatea de apă pe care o aplici. 

Ce se întâmplă dacă vei depăşii limita de 10 l/mp? 

Vei da naştere excesului de umiditate care este extrem de distructiv, ori tu nu ai nevoie de aşa ceva. În general răsadurile se udă odată la patru-cinci zile. 

Cu timpul, pe măsură ce acestea cresc, măreşti cantitatea de apă. Numai atât. Intervalul de timp să rămână acelaşi, de patru zile. 

Ce Intervale De Timp Trebuie Respectate ? 

Timpii reprezintă cheia succesului când vine vorba de udarea răsadurilor, iar intervalele şi cantitătile de apă sunt foarte uşor de pus în aplicare. 

Cantitatea de apă aplicată în funcţie de vârsta răsadului:
  1. la răsărire patru-cinci litri de apă pe metru pătrat. 
  2. la vârsta de şapte zile - zece litri de apă pe metru pătrat. 
  3. la vârsta de două săptămâni - între zece şi cinsprezece litri de apă pe metru pătrat. 
  4. La vârsta de o lună - cinsprezece-douăzeci de litri apă pe metru pătrat. 
Cu două săptămâni înainte de plantare reduci cantităţile de apă. Trebuie să dai şanse răsadului tău să îşi formeze partea lemnoasă a tulpinei. Această operaţie o faci concomitent cu operaţiile de călire a răsadului. 

Reţine: intervalul de timp este din patru în patru zile. Cantitatea de apă o măreşti când răsadurile au împlinit vărsta pe care am prezentat-o mai sus. 

.Fă-ţi un plan cu răsadurile tale 

Notează undeva pe un carneţel la ce dată au răsărit pentru a şti exact când să măreşti cantitatea de apă. Practic fă-ţi un calendar cu tot ce faci. Ţine răsadul tot timpul sub observaţie şi urmăreşte cum evoluează. 

Cantitatea de apă pe categorii de plante diferite 

Exemple de udare a răsadului din grupa plantelor plantelor termofile sau mai bine spus a răsadului de roşii, ardei şi vinete. 

Cum Se Udă Răsadul De Roşii

Răsadul de roşii are cerinţe mici de apă. Se spune că dacă ataşezi unui fir de rasad o mână de noroi la rădăcină şi o arunci în drum acesta se prinde. Se agaţă de pământ.

Este o plantă care se adaptează foarte uşor cu solul. Şi pe bună dreptate. Am verificat şi aşa este. Evident, tu nu vei proceda astfel. 

Am vrut să-ţi dau curaj să înţelegi că nu trebuie să îţi faci mii de griji când vine vorba despre cantităţile de apă sau sol acordate acestor plante.

Rosiile trebuie udate odată la şapte zile. Sunt plante lacome la apă. Practic cât le dai atât absoarbe, dar sunt şi foarte vulnerabile tot odată.

Plantele au tendinţă de creştere rapidă. Odată te trezeşti cu ele mari. Cum se spune în termeni populari cresc ca din apă, ca pâinea caldă.

Apa în exces, în combinaţie cu căldura este tot ce le place. Numai că nu le ajută prea mult. Există riscul vascularizării si practic tulpina crapă iar plantele cad jos la pământ.

Răsadul de roşii se udă de maxim şapte-opt ori întrun interval de 45-50 de zile. Asta presupune că îl uzi de patru ori pe lună sau odată pe săptămână.

Evită udarea răsadurilor în zile cu soare puternic. Nu de alta dar rişti să le mănezi cu mâna ta.

Udă răsadurile seara sau dimineaţa. Cantităţile de apă nu trebuie să depăşească 10 litrii pe metru pătrat.

Cum Se Udă Răsadul De Vinete

Răsadul de vinete are cerinţe limitate în ce priveşte cantităţile de apă şi se udă exact ca şi roşiile. 

Vei uda uda răsadul săptămânal cu cantităţi moderate de apă în aşa fel încât să eviţi băltirile. Patru, cinci litrii de apă pe metru pătrat sunt suficienţi. 

Mai târziu, după aproximativ 30 de zile, când răsadul are deja 4-5 frunze adevărate, udă-l prin inundare cu cantităţi moderate de apă.

De ce trebuie să faci lucrul acesta?
Frunzele vinetelor sunt foarte sensibile şi pot face făinare. Motiv pentru care nu trebuie să aplici apă pe ele. Udă la rădăcina lor. 

Dacă totuşi nu doreşti acest lucru, pregăteşte tratamente pentru a estompa făinarea. Acestea se aplică odată la şapte zile pentru tratamentele de contact. Şi odată la 21 de zile pentru tratamentele sistemice. 

Pentru prima variantă vei folosii zeamă bordeleză iar pentru cea de-a doua vei folosii ridomil.

Totuşi pentru a evita aceste probleme îţi recomand să reflectezi mai mult la metoda prezentată mai sus. 

Cum Se Udă Răsadul De Ardei

Răsadurile de ardei au cerinţe mai mari de apă în comparaţie cu răsadul de roşii sau vinete. La 4-5 zile după rasarire le uzi cu cantităţi de 7-8 litri apă pe metru pătrat.

Execuţi această operaţie timp de două săptămâni, cu udări repetate din patru în patru zile.

După treizeci de zile le uzi odată seara si odată dimineaţa. Respecţi acelaşi interval de timp. Odată la 4 zile. Respectă toate operaţiile prezentate mai sus şi nu o să ai probleme.

Trebuie sa ştii că odată ce plantele cresc pierd apa prin procesul de evapotranspiraţie. Motiv care va duce la o suplimentarea mai mare cu apă.

Reţine: cantităţile de apă prezentate se aplică răsadurilor cu o densitate de 500-600 plante pe metru pătrat. 

Tot ce ţi-am prezentat mai sus este valabil pentru acest număr de plante.

Cum Se Udă Răsadurile De Varză Şi Conopidă

Aceste răsaduri fac parte din grupa plantelor crucifere. Au cerinţe mari de apă încă de la stadiul de răsad. Se seamănă în doua etape sau mai bine spus două cicluri anuale.

Mai concret,
  1. răsaduri timpurii pentru varză şi conopidă timpurie. 
  2. răsaduri de vară pentru varză şi conopidă de toamnă. 
Răsadul Timpuriu

Aici vorbim despre luna Ianuarie şi respectiv Februarie. Răsadul se udă odată la două zile cu apă călduţă în cantităţi moderate. În prima etapă vei acorda răsadului patru, cinci litrii de apă pe metru pătrat. 

După doua săpătămâni dublezi cantitatea de apă şi schimbi timpii. Odată la patru zile. Menţii acest ritm până la plantare. 

Răsadul De Vară 

Aici discutăm despre luna Iunie. Vei uda răsadul în fiecare zi cu cantităţi moderate de apă. În timpul zilei vei acorda răsadului 10 litri de apă pe metru pătrat timp de o săptămână. După acest interval de timp le uzi odată seara şi odată dimineaţa până la plantare. 

De ce aşa? 

Temperaturile ridicate de vară duc la evaporarea apei din sol, în cazul nostru răsadniţa, lucru care ne obligă să suplimentam cantităţile de apă. 

Aceştia sunt timpii şi cantităţile de apă ce trebuie să le foloseşti dacă vrei să ai un răsad bun, viguros şi sănătos. Sper ca aceste metode să corespundă aşteptărilor tale şi te invit să experimentezi cu încredere.



Află mai mult !

Cum să tratezi răsadurile de legume

tratamente rasaduri cu zeama bordelezaDacă ai ajuns pe această pagină probabil că ai probleme cu răsadurile și nu ști cum să le tratezi. Pus în fața unor astfel de probleme se instalează, grijile și tema că nu vei reușii să mergi mai departe cu grădina, și este normal să fie așa.

Pentru un moment te rog să te liniștești pentru că nu ți se întâmplă numai ție, mi se întâmplă și mie, și asta destul de frecvent.

Din experiențaă îți spun că aceste probleme apar an de an iar la un moment dat te vei obișnuii atât de tare cu ele încât vei ajunge să nu le mai bagi în seamă niciodată.

Ca să te pui la adăpost, va fi necesar să îți iei câteva măsuri de precauție înainte de a prepara răsadurile ori pentru asta va fi necesar să faci următoarele lucruri;

Dezinfectează gunoiului de grajd cu zeamă bordeleză, cel care alcătuieşte platforma pe care urmează să amplasezi răsadniţa.


Tot ce trebuie să faci este sa prepari soluţia cu care trebuie să tratezi. Soluţia este compusă din zeamă de var stins, piatră vânătă şi un insecticid.

Rețeta se prepară astfel; iei două linguri de var stins şi una de piatră vânătă şi le amesteci, introduci acest amestec într-un recipient şi adaugi 15 litri de apă. Amesteci soluţia până când aceasta capătă culoarea bleu(culoarea cerului) un fel de albastru purpuriu. Asta este zeama bordeleza cu care vei trata.

După ce ai executat aceasta operaţie treci soluţia printr-o sită deasă sau printr-un ciorap mai des(dress) şi o introduci într-un vermorel. Cumperi o fiolă de insecticid(ceva de contact) cum ar fi decisul şi introduci acest conținut în vermorel.

Cu această soluţie tratezi tot gunoiul de grajd destinat platformei pe care urmează să instalezi răsadniţa. Acelaşi lucru îl faci şi cu amestecurile formate din pământ, mraniţa, composturi ce alcătuiesc patul germinativ sau nutritiv în care însămânţezi(semeni sămânţa).

Înaintea începerii fiecărui tratament trebuie să fi prevăzător. Este foarte important deoarece substanţele pe care le aplici pot avea un grad mare de toxicitate. Mă refer la insecticide, pentru că zeama bordeleză este ecologica. Urmează instrucţiunile, acestea vin însoţite întotdeauna cu produsul în cauză.

Nu uita să speli vermorelul cu foarte multă apă iar recipientele în care au fost substanţe toxice să le distrugi(practic să le arzi în foc).

Un alt tratament impotriva dăunătorilor cum ar fi urechelniţa este Sintogrilul. Este sub formă de granule şi îl poţi amesteca s-au presăra pe paturile nutritive.

O altă metodă pe care eu o folosesc este aplicarea unei folii în interiorul răsadniţei, după care introduc amestecul ce formează patul germinativ. Protecţia este maximă în ideea că nu permite dăunătorilor să pătrundă în interiorul acesteia.

Dacă vrei să aplici acest procedeu nu uita să înţepi folia cu un furcoi după ce ai introdus pământul. De ce acest lucru? Pentru a evita stocarea apei în urma udării răsadniţei.

Desigur există o gamă de variată de produse în ce privesc tratamentele răsadurilor, atât din punct de vedere preventiv(la atenţionare) cât şi curativ atunci când plantele deja s-au îmbonlăvit. 

Probabil ai experimentat şi ai concluzionat că de cele mai multe ori acestea nu îşi fac treaba sau este prea târziu pentru a mai putea salva plantele tale. Este normal să fie așa, pentru că nu totul ține de tratamente, multe aspecte pot fi controlate de tine.

Este vorba despre alți factori ce ține de; intretinere, aerisire, plivire, călire, regim de nutriție și lumină, umiditate și se impune să ști cum să alternezi cu aceste operații. Tot ce trebuie să faci este să urmărești constant și cu atenție evoluţia plantelor tale iar atunci când este cazul să le aplici lucrările ce se impun. 

Dezinfectează spaţiile în care urmează să plantezi.  Fie că vei produce material săditor în răsadnițe, fie că îl vei face în sere, solarii sau alte adăposturi aplică tratamente la sol cât şi pe elementele din care sunt construite acestea. 

Folosește aceste spații numai în acest scop dacă este posibil. Material săditor de plante legumicole vei prepara tot timpul anului respectiv în prima decadă și cea dea doua decadă a anului. Unele pentru plantarea în câmp iar altele pentru plantarea în spatiile protejate pe care le deții. 

De ce să nu știi, un grădinar iscusit va merge pe multe variante de înființarea a culturilor legumicole. Iar cele mai des întâlnite sunt cele preparate cu material săditor. Așa că vei avea nevoie de spații. 

Secretul este că în aceste spații fixe, bolile se instalează extrem de greu tocmai datorită faptului că an de an vei aplica lucrările prezentate până acum în acest discurs. Mai târziu probabil că nu vei mai folosii niciun fel de tratament fungic sau insecticid și așa trebuie să se întâmple.

Dacă vei ține cont de lucrările de întreținere și nu vei neglija sau ignora aceste operații, te asigur că vei avea cele mai sănătoase și frumoase răsaduri de plante legumicole. 

Acestea sunt metode cheie, și pot fi considerate ca fiind cele mai bune tratamente în ce privește răsadurile de legume. Sper ca exemplele prezentate mai sus să te ajute să mergi mai departe cu grădina și să aducă un plus de sănătate răsadurilor tale de plante legumicole. 

Dacă ţi-a plăcut distribuie mai departe și nu uita să te abonezi la feedul de site.
Află mai mult !

Cum Să Faci Răsaduri De Ardei Kapia, Gras, Gogoşar

Măreşte-ţi Aria De Cunoştinte Şi Învaţă Să Faci Răsaduri De Calitate

seminte ardei gogosar cornelÎncepând de astăzi te voi învăţa cum să faci răsadurile din grupa plantelor termofile. În cazul de faţă răsadul de ardei. Anul agricol a început şi este necesar să cunoşti care sunt paşii premergători înfiinţării culturilor de ardei. 

Cum este şi firesc primul pas este producerea materialului săditor. Răsadul de ardei face parte din grupa plantelor termofile. Iubeşte căldura şi prin natura lui se adaptează foarte bine la condiţiile de climă şi temperatură din ţara noastră. 

Clasificarea ardeiului pe mai multe categorii 

Din aceste grupe fac parte ardeiul lung, ardeiul gogoşar, ardeiul gras şi nu în ultimul rând ardeiul iute. Cerinţele de creştere şi dezvoltare sunt similare, începând cu semănatul în răsadniţă şi terminând cu recoltarea acestuia. 

Cunoscut pentru calităţile sale gustative remarcabile, bogat în vitamine şi nutrienţi, ardeiul este nelipsit din consumul zilnic. Este un bun ingredient în prepararea salatelor asortate. Poate fi combinat cu alte legume cum ar fi: roşiile, ceapa, castraveţii, toate în stare proaspătă. Face deliciul legumelor asortate consumate în stare de conservare(murate) în timpul iernii cum ar fi: conopida, morcovul, varza roşie şi alte legume. 

După această prezentare a fructelor de ardei, te invit să trecem la treabă, să vedem despre ce este vorba. 

Cum Se Fac Răsadurile De Ardei 

Perioada optimă de semănat începe la data de 20 februarie şi se încheie la 1 martie. De ce se seamănă așa devreme? Deoarece plantele de ardei fructifică până târziu în toamnă. Dacă îl semeni mai devreme este posibil să-l recoltezi în 3-4 etape, în stare stare coaptă și o singură parte în stare verde, ceea ce constituie un mare avantaj. 

Răsadul se face pe platforme încălzite formate din gunoi de grajd cald, fierbinte. Dacă se poate să fie 100% gunoi format din balegă de cal şi paie de grâu. Lungimea și lățimea platformei sunt preferențiale, dar înălțimea(grosimea)stratului de gunoi trebuie să fie de cel puțin 70 cm.

De ce acest tip de platformă

Pentru că este cea mai eficientă. O astfel de platformă poate asigura căldura necesară dezvoltării răsadului pe o perioadă de 65 de zile. Exact cât le trebuie plantelor să ajungă la maturitate, să fie strămutate în câmp sau alte destinații(sere, solarii sau comercializare). 

Deci, construieşti răsadniţa pe acesta platformă şi înveti cum să faci un pat nutritiv, după care începi şi semeni semințele de ardei. Este foarte important pentru tine să ai răsaduri viguroase, sănătoase, groase la colet cu o masă a sistemului radicular dezvoltată şi de bună calitate. 

De ce aceste cerinţe

Uite aici de ce; strămutarea răsadului din răsadniţa în câmp este o operaţie delicată, aș putea spune chiar riscantă. Extracția trebuie făcută cu mare atenţie pentru că de cele mai multe ori plantele mor încă de la acest stadiu. Extracția răsadului se face cu atenţie pentru a evita ruperea rădăcinilor. Pentru a evita aceste neplăceri se udă răsadniţa de cu seară, iar a doua zi se extrage răsadul fără nici un fel de teamă. 

Răsadul se prinde extrem repede dar în condiţii optime de plantare. Cele mai indicate zile sunt cele cu nori și ploi. Vânturile uscate şi căldura excesivă nu sunt tocmai indicate. Momentul plantării trebuie ales cu grijă, pentru a evita întâlnirea răsadului cu intemperiile agresive. 

Cum se seamănă semințele de ardei?

Pe paturi nutritive sau germinative, amplasate pe platforme calde. Desigur există şi alte metode, cum ar fi spre exemplu cuburile nutritive unde se poate semăna individual, fiecare sămânţă în propriul ei cub. Numai că şi aici ai nevoie de căldură constantă. Dacă vei aplica această abordare ai grijă să nu-ţi lipsească căldura și spațiile de iluminare. 

Lumina este un factor important în creşterea răsadului de ardei. Dacă intensitatea lumini este slabă, există riscul ca răsadurile tale să se alungescă şi în cele din urmă să cadă sau să moară. Deasemeni, lipsa aerisirilor si udările excesive provoacă pagube însemnate răsadului de ardei. Ai grijă cum alternezi cu aceste operații.

Să-ţi explic cum să semeni în răsadniţă. Numărul de plante pe 1m² nu trebuie să fie mai mare de 500, vei evita pe cât de mult posibil densitățile mari. Dacă semeni pe rânduri, ceea ce îţi şi recomand vei avea surprize foarte plăcute.

semanarea semintelor de ardei in stratEste simplu de înţeles. Răsadul trebuie întreţinut, aerisit, udat şi plivit de buruieni care cu siguranţă o să apară. Cu cât îi oferi un spaţiu de creştere mai mare cu atât se dezvoltă mai bine. Deci cu cât este mai rar, devine mai puternic, mai viguros şi mult mai sănătos. 

Poţi semăna cu maşini speciale pentru semințe mici sau cu mâna ta. Rămâne să alegi tu cum este mai bine. 

Tot ce trebuie să şti este că distanţa între rânduri să fie de 10 cm, iar între seminţe pe rând să fie de 2-3 cm. Adâncimea să fie de maxim 2 cm. Simplu nu? 

Procedeul în sine arată cam aşa
  • se introduce pământul în răsadniţă cu toate ingredientele sale, după care se nivelează şi uniformizează patul germinativ. 
  • se dă planeitate stratului cu nivela pentru a evita băltirea apei în răsadniţă. 
  • cu aceeaşi nivelă se creează şanţurile din 10 în 10 cm aceasta reprezintă distanţa dintre rânduri. 
  • adâncimea şanţurilor în care semeni nu trebuie să depăşească 2 cm. 
  • apoi pune mâna pe sămânţă si presară din 2 în 2 cm. 
  • după ce ai semănat astupă rândurile cu un strat subţire de mraniţă, tasează uşor cu nivela şi udă răsadniţa până la saturaţie. 
  • udă în 3-4 etape cu cantităţi moderate de apă și nu mai umbla la răsadniţa.
  • aşteaptă să răsară ardeiul după care te ocupi de întreţinerea lui. 
De regulă acesta răsare în 10-12 zile dacă temperaturile în stratul germinativ s-au menținut constant atât ziua cât și noaptea la 22⁰C. După acest interval de timp vei observa că începe să-şi arate umerii verzui şi frumoşi. 

Iată că ai reuşit să semeni. Ce rămâne de făcut?

Rămâne să urmăreşti evoluţia seminţelor viitorului tău răsad de ardei. Să vezi dacă răsare sau nu. Dacă nu răsare înseamnă că sămânţa a fost prea veche şi nu a germinat. O altă cauză ar putea fi excesul de umiditate. Deci după ce ai semănat şi ai udat răsadniţa nu-i mai aplici nici o udare până când ardeiul nu răsare. De ce? Rişti să putrezească sămânţa de la atâta apă. Aşa că ai grijă cum uzi răsadniţa. Respectă paşii care i-am prezentat mai sus. 

Ardeiul trebuie să răsară în 10-12 zile. Dacă totuşi nu răsare este posibil să ai probleme. Ori ai pierdut căldura din strat, sau pur si simplu semințele au putrezit, nu au germinat. Rămâne să verifici și să aștepți. Nu îţi pierde totuși speranţa, este posibil să răsară mai târziu chiar peste 20 de zile de la data semănatului,

O alta metodă pe care nu o recomand este semănarea prin împrăștierea semințelor.

Nu se poate întrunii sau asigura numărul de semințe real pe metru pătrat. Mai mult de cât atât, plantele sunt prea dese şi întreținerea lor se face anevoios. 

Cum se întrețin răsadurile de ardei? 

După ce frumoasele tale răsaduri şi-au făcut apariția, urmărește-le evoluția. Asigură-le îngrijirile necesare într-un cadru cât mai plăcut şi armonios. 

Tot ce trebuie se faci este să le aerisești, să le plivești, să le uzi, să le aplici îngrășăminte naturale, să le călești într-un cuvânt să le ții sub observație tot timpul. 

Astfel vei vei obține rezultate notabile, am aplicat aceste metode şi totul a ieșit ca la carte. Te invit şi pe tine să procedezi la fel. 

Concluzie: 

Astăzi ai învățat despre pașii ce trebuie urmați în vederea produceri răsadului de ardei. Aceste metode sunt valabile pentru toate varietățile, soiurile şi hibrizii de ardei.Urmează-le, experimentează iar dacă întâmpini probleme lasă-mi un comentariu mai jos. 

Dacă ți-a plăcut acest articol distribuie mai departe și nu uita să te abonezi la feedul de site.
Află mai mult !

Cum Să Faci Un Solar Simplu

Vrei să-ţi faci un solar şi nu şti cum? Iată o metoda simplă şi practică pe care o poţi folosii.

Cel mai cunoscut tip de solar este solarul acoperit cu folie policarbonică. Este uşor şi simplu de făcut iar duritatea unei astfel de folii aduce rezultate favorabile celor ce vor să construiască unul. 

Din ce este compus
  • arce din fier sau profile de aluminiu 
  • țeavă de diferite dimensiuni rotundă sau rectangulară
  • scripeţi și sârme, ancore din material textil sau alte materiale
  • folia policarbonică rezistentă. Rezistă până la 4-5 ani chiar şi în condiţii de iarnă. 
Utilitatea solarului

Crearea unui microclimat plăcut creșterii și dezvoltării speciilor de plante legumicole. Protejarea de ploile acide şi temperaturile nefavorabile pe toată durata de vegetație.

Conferă posibilitatea grădinarului de a ieșii din timp pe piață cu legume proaspete. Undeva la o lună de zile în faţa celor ce cultivă în câmp deschis. 

Cum să construiești solarul

Se începe cu stabilirea şi fixarea arcelor de fier pe suprafața dorită, după care le ataşezi câte 4-5 sârme longitudinale în următoarea ordine:
prima sârmă, la partea de sus a solarului.
pe laterala din dreapta, de sus în jos către bază, vei atașa 4 sârme.
pe laterala din stânga, de sus în jos către bază, vei atașa 4 sârme.
distanţa între sârme să fie identică, în funcţie de înălţimea arcelor solarului(ex; din 50 în 50 cm)
vei săpa șanțuri pe ambele laterale pentru îngroparea foliei(adâncime 50 cm)
 
Cum se aplica folia pe solar 

Atunci când vrei să învelești un solar cu folie, nu trebuie sa bată vântul. Alege o zi fără vânt pentru că există riscul sa-ți umfle folia, s-o facă parapantă, si să nu o poți întinde corespunzător. 

Se începe cu una din laterale(stânga), se fixează folia în şanţ şi se astupă cu cu pământ. Apoi, se trece pe partea opusă a solarului, respectiv laterala dreaptă, se trage folia peste arce, se întinde la maxim și se astupă cu pământ.
 
La baza fiecărei arce se leagă o pamblică din material textil. Să fie rezistentă,și puternică. Laţimea pamblici să fie de 3-4 cm. Trece-o peste solar şi ancoreaz-o în dreptul aceleia-şi arce. 

La ambele capete ale solarului vei observa că a rămas multă folie. Pliază folia către interior în aşa fel încât cutele să rămână în interiorul solarului. 

La partea din spate la înălțimea de 2 m ataşează două sârme pe solarului lăţimea solarului. Să fie una lângă alta. 

Pe una dintre ele vei plia folia rămasă de sus în jos către bază și o vei prinde la cuie sau agrafe din sârmă. Țese-o cu agrafe sau cuie din 25 în 25 de cm.

La fel vei proceda și cu următoarea. Se ataşează o altă folie, se prinde în același mod la agrafe sau cuie, și se îngroapă la baza solarului. 

Această bucată de folie reprezintă parte din spate a solarului, și are o altă utilitate. Cu această parte ai posibilitatea să aeriseşti solarul prin mişcări repetate de sus în jos şi invers. Se mai numesc şi poalele solarului. 

La partea din față îţi recomand să folosești aceeași metodă precum ai folosit-o la partea din spate. Practic repeți operația. 

Din acest moment solarul poate fi folosit pentru producerea materialului săditor sau cultivarea speciilor de plante legumicole.
Urmezi pașii cu atenție și te asigur că vei avea un solar rezistent la orice fel de intemperii. Vânt, furtună, ploi torenţiale puternice şi zăpezi abundente. Te invit să experimentezi iar dacă în timp ce construieşti ai probleme lasă-mi o întrebare  mai jos și te asigur ca vin cu lămuriri imediat. 

Dacă ţi-a plăcut distribuie mai departe și nu uita să te abonezi la feedul de site.

Află mai mult !

Cum Să Eviţi Căderea Răsadurilor În 4 Paşi Simplii

4 Aspecte Concludente Cu Privire La Caderea Răsadurilor 

1. Pat Germinativ Necorespunzător 

Elemente organice nutritive putine si imposibilitatea sitemului radicular de a se dezvolta corespunzator. Radicularul sau radacina plantei nu are unde să se dezvolte. 

Exemplu

Datorita lipsei elementelor nutritive vei observa ca radacina are o consistenta moale, de culoare maronie, atrofiata. In schimb radicularul unei plante sanatoase are culoarea alba, tonifiata. 

Daca nu folosesti un pamant imbunatatit, rasadurile nu se dezvolta corect iar cele mai multe dintre ele cad si mor. Se impune sa folosesti soluri fertile bogate in elemente organice naturale(humus, turba, compost, mranita si nisip). 

Luat altfel, creeaza mediul corespunzator dezvoltarii radacinilor rasadului si te asigur ca nu o sa mai intampini probleme. 

Grosimea stratului nutritiv este cruciala si  trebuie sa fie de 15-20 cm. Cum vrei sa faci rasadurile, intrun pahar amart de cafea? Nu vei ajunge prea departe cu aceasta abordare. 

Cresterea individuală a plantelor(la cuburi nutritive) este o metoda destul de buna dar implica multa munca si migala. Plantele cresc greu, lipsa resurselor de caldura pe timp de zi cat si pe timp de noapte va duce inevitabil la caderea rasadului. Creaza conditii, de caldura, lumina si foloseste cuburi de dimensiuni mari. 

2. Excesul De Umiditate 

Volumul mare de apa sau in exces distrug rasadurile de plante legumicole. Efectul nu mai poate fi controlat, plantutele absoarbe prea multa apa, inevitabil apare efectul de strangulare a tulpinei sau vascularizare a plantei. Dacă vrei îl poţi compara cu un infarct al plantelor. Se impune sa uzi rasadul cu moderatie, la intervale de 5-6 zile cu cantitati de apa cuprinse intre 4-5 l/m² si astfel vei evita caderea rasadurilor. 

Aceleasi efecte le poate genera excesul de umiditate din aer si gazele provenite din straturile de gunoi proaspat. Problema poate fi rezolvata prin aplicarea aerisirilor zilnice, de 3-4/zi timp de 10-15 minute. Cu aceasta ocazie vei marii concentratiile de oxigen in stratul fertil si astfel vei obtine o inradacinare mai puternica a rasadului, efect extrem de benefic. 

Un alt exemplu de luat in calcul este împartirea rasadurilor pe categorii in functie de cerintele lor de apa si caldura. 

Se face o răsadniţă completă pe trei compartimente cu răsad din specii de plante diferite dar care au aceleasi cerinte, de apa, caldura si sol. 

Exemplu: varza, conopida si telina au aceleasi cerinte de apa. Aceste rasaduri suporta mai bine apa si de cele mai multe ori suplimentarea cu cantitati de apa mai mari nu pune probleme. Grupate dupa exemplul prezentat n-o sa mai cada niciodata. 

Alt exemplu: tomatele, vinetele, ardeiul gras, gogosar si capia fac parte din grupa plantelor termofile, iubesc mai mult căldura si lumina, cerinţele de apa sunt mai mici. Se impune udarea cu moderatie, gruparea plantelor si astfel vei evita caderea plantutelor. 

3. Lipsa Luminozitatii 

Spatiile in care cresc si se dezvolta rasadurile trebuie sa fie puternic iluminate, aerisite si cu caldura constanta. 

Lipsa lumini duce la cresterea alungita si necorespunzatoare a plantelor. In urma acestui fenomen regretabil rasadurile cad si mor. 

Folosirea spatiilor puternic iluminate cu lumina solara(lumina venita de la soare), cu o durata de 12 ore/zi reduce riscul alungirii plantelor si implicit nu vei mai intampina probleme niciodata.  

4. Lipsa Caldurii 

De cele mai multe ori semintele de plante legumicole nu germineaza, de ce? 

Din doua motive: 
  • samanta este prea veche(expirata) 
  • lipsa caldurii din stratul germinativ 

Temperatura optima germinarii semintelor in stratul fertil este de 22-30°C pentru plantele termofile(ardei, vinete, tomate, castraveti) si de 10-15°C pentru plantele care iubesc mai putin caldura(varza, conopida). 

Daca temperaturiile din stratul fertil scad, absortia elementelor nutritive nu mai are loc. Daca temperaturile din aer scad plantele nu mai sintetizeaza nimic, procesul de fotosinteza se diminueaza aproape total, plantele intra in soc termic, se ingalbenesc, cad jos si mor. 

Cel mai intalnit fenomen de caderea a rasadului in ce priveste caldura este neglijenta. Gradinarul uita rasadurile acoperite, uita sa le aeriseasca si astfel creeaza mediul propice caderii rasadurilor. 

Pentru evitarea neplacerior mai sus amintite, urmareste evolutia plantelor, stai langa ele si ingrijeste-le zi de zi. 

Ia în calcul aceste aspecte, trateaza-le cu seriozitate si te asigur ca nu vei mai intampina probleme niciodata. Experimenteaza cu drag iar daca intampini probleme lasa-mi un comentariu mai jos.

 Daca ti-a placut distribuie mai departe si nu uita sa te abonezi la feedul de site.
Află mai mult !

Seminţe Roşii, Metodă De Selecţie Naturală

Cum Să Selectezi Seminţele De Roşii 

extragerea si selectia semintelor de tomateUna din cele mai mari calităţi ce trebuie să le aibă un grădinar autentic este să ştie cum să-şi mărească stocurile de seminţe în vederea înfiinţării viitoarelor culturi legumicole. Uşor de spus greu de făcut. Este mai lejer să mergem la piaţă şi să facem investiţii serioase în acest sens. 

Aş vrea să te intrun mod cât mai serios. De câte ori nu ai mers la cumpărături şi s-a dovedit în cele din urmă că ce ai cumpărat nu este decât o mare ţeapă? 

Probabil te întrebi de ce îţi dau o astfel de temă? Simplu. pentru că nu mai vreau să pierzi. Pentru că nu se înghesuie nimeni să te ajute, nimeni. Fiecare trage jar pe turta lui cum se spune. 

E uite că astăzi, mă ofer fără nici un fel de pretenţie, fără să primesc nimic la schimb, să te ajut să înţelegi cum stă treaba cu selecţia naturală a seminţelor de roşii sau tomate. 

Lasă-te angrenat în acest discurs şi cu siguranţă nu o să îţi pară rău. Cele mai adevărate Seminţe De Roşii sunt cele produse de tine. Să trecem la treabă şi să vedem ce ai de făcut. 

Află mai mult !

Cum Să Faci O Rasadniţă De Apartament

Pentru că am fost întrebat deseori ce modalitate de răsadniţă poate fi concepută pentru cei ce folosesc spaţiile restrânse astăzi te invit să afli cum se face o răsadniţă de apartament. 
exemplu grafic rasadnita de apartament
Confecţionerea rasadnitei implică investiţii mici şi poate fi amplasată pe balconul apartamentului sau pe terasa casei tale. 

O poţi considera o investiţie pe termen lung cu beneficii majore. 
Află mai mult !

Cum Şi Când Se Seamănă Roşiile 6 Metode Eficiente

semanarea semintelor de tomate
Când Semeni Roşiile? 

Pentru că am fost întrebat deseori cum şi când se seamănă roşiile, m-am gândit să îţi prezint câteva metode eficiente în speranţa că îţi va fi de folos. Plecând de la acest aspect iată ce trebuie să şti şi să faci:

În primul rând, hai să vedem unde vei semăna şi pe ce amplasamente. Să stabilim practic locaţia seminţelor tale de roşii. 

1. Locaţii 

Află mai mult !

Plantarea răsadurilor(în 5 paşi simplii)

    Probabil ca esti la inceput de drum si vrei sa inveti cum se infige o planta legumicola in pamant. Nu-i greu dar nici usor nu este daca nu ai plantat niciodata. In practica legumicola se cunosc mai multe metode de plantare cum ar fi:
    plantarea manuala a rasadurilor in 5 pasi
  1. plantarea materialului saditor cu sadilul din lemn(forma clasica si cea mai des intalnita)
  2. plantarea materialului saditor cu masina speciala de plantat

Pentru suprafetele legumicole mici, cum ar fi gradina din spatele casei, vei merge pe varianta manuala sau plantarea rasadului cu sadilul din lemn. 

Pentru suprafetele mari de peste 1-2 ha se impune sa alegi varianta mecanica. Volumul de munca este mare si trebuie plantat in timp optim, cat mai scurt posibil. Pana atunci, te rog sa iei in calcul cateva aspecte ce tin de pregatirea materialului saditor, vezi care sunt si spune-mi daca te-a ajutat . 

Primul pasUdarea si extragerea materialului saditor din rasadnite

extragerea si selectia materialului saditor din rasadnitaAceasta operatie se face cu cel puţin 24 de ore inainte de a trece la extragerea rasadurilor. Se face fazial odata la 4-5 ore prin udari repetate cu 10 l de apa/m². Efectul experimentului este extrem de benefic si ajuta la protejarea radacinilor plantelor(in timpul extractiei) evitand astfel ruperea si distrugerea acestora. După ce răsadnita a ajuns la saturatie o lasi timp de 12 ore după care vei extrage plantele. Plantele se extrag in buchete a cate 50 fire rasad si se aseaza in ladite sau gropi amenajate special in vederea mulcirii radacinilor. 

Pasul 2Mocirlirea rasadului

Mocirlirea consta in introducerea radacinilor rasadului intr-o solutie vascoasa formata din balega de vaca 10%, pamant imbunătătit 40% si apa 50%. 

Cum se prepara aceasta solutie? 

Se adauga ingredientele prezentate mai sus intrun recipient şi respecţi proporţiile. După ce ai terminat cu mulcirea rădăcinilor aşezi răsadurile în lădiţe sau alte recipiente urmând să treci la urmatoarea etapă. 

Pasul 3Transportul rasadului in camp si protejarea acestuia 

Se transporta cu mijloace proprii de deplasare cu mentiunea sa nu deteriorezi rasadul. Dupa ce ai ajuns la destinatie, alege un loc racoros(undeva la umbra) pentru a evita supraincalzirea plantelor. Pentru a le mentine prospetimea revigoreza-le cu cantităţi mici de apa prin udări repetate si treci la următoarea etapa. 

Pasul 4. Selectarea răsadului în vederea plantării 

Această operatie o vei face in tandem sau odata cu plantarea propriu zisa. Aici avem de discutat un pic mai mult. Selectarea se face in functie de cat de viguros este rasadul si sistemul de cultura ales. In acest sens vei alege plantele cele mai groase la colet, cele mai puternice. 

As vrea să vin în completare cu un mic exemplu de selectare pentru a intelege mai bine cum trebuie sa procedezi. 

Sa luam drept exemplu selectarea rasadului de tomate 

Acesta se face in functie de modelul sistemului de cultura(parcele, vaduri, brazde înălţate etc). Dacă răsadurile au o talie mare, plantezi pe vaduri în poziţia culcat(culcate pe marginea vadului). 

Daca au o talie mica plantezi pe percele sau brazde. In felul acesta nu vei pierde nici un fir de rasad. Cu alte cuvinte, plantele mai mari si mai puternice se planteza pe vaduri, iar cele rămase nu le arunci si le plantezi pe brazde. Si uite asa fara sa-ti dai seama eficientizezi. Frumos nu? 

Ideea efiecientizarii se rezuma la o alta poveste. Trebuie avuta in vedere indeplinirea numărul de plante pe suprafaţa cultivabila. Ce s-ar fi intamplat dacă nu am fi respectat detaliile prezentate mai sus? Am fi ramas fara material saditor evident. De aceea procedeul de selectare a rasadului trebuie tratat serios. 

Pasul 5. Plantarea propriu zisa 

Cand vine vorba de plantare te indemn sa alegi momentul cel mai eficient. Cele mai bune momente sunt zilele cu ploaie sau zilele cu nori. O normă de apa oferită gratis la plantare nu strica nu? 

Daca vrei sa plantezi in timpul zilei fa-o după orele amiezii(spre seara). Astfel, rasadurile prind noaptea in fata si ai toate sansele sa se prinda. Nu uita de irigarea solului cu o zi inainte de plantare. Suprafata de teren in care plantezi trebuie sa fie intotdeauna umeda sau jilava. 

Cum se planteaza pana la urma? 

Faci o gaura cu sadilul in stratul germinativ, introduci firul de rasad cu radacina in jos pana la primele frunze adevarate si astupi cu pamant. Dupa o perioada de 7 zile de la plantare treci la inlocuit. Vei folosii material saditor de aceeasi varsta(material de rezerva) si soi cu cel pe care deja l-ai plantat. 

Experimenteaza cu incredere, distribuie mai departe si aboneaza-te la feedul de site iar daca sunt nelamuriri lasa un comentariu mai jos pentru a rezolva problema. 

Daca esti un gradinar experimentat fa cunoscute metodele tale de plantarea sa invete si altii din ele. Astfel vom face locul acesta mai bun si toata lumea va avea de castigat.
Află mai mult !

Îngrăşământul În Grădina De Legume

ingrasamant organic, mranita

Despre îngrăşămintele naturale 

Aplicarea îngrăşământului natural în grădina de legume este dovedită atât practic cât şi teoretic ca fiind una din cele mai eficiente metode de suplimentare şi îmbunătăţire a solului cu nutrienti pentru pentru speciile de plante legumicole.

Termenul de îngrăşământ este foarte cunoscut în rândul celor care îl utilizeză în grădină şi nu înseamnă altceva decât hrană pentru plante.

Materiile prime din care este compus îngrăşământul natural sunt diversificate, ca grădinar, se impune să cunoști câteva surse de îngrăsământ;

  • gunoi de grajd descompus, semidescompus, şi alte ingrediente asociate cu acesta. 
  • gunoiul de pasăre, de porumbei. 
  • composturi rezultate din descompunerea vegetalelor si alte ingrediente. 
  • turba de baltă s.a.m.d 
Alte utilizări-în combinaţie cu nisipul ajută la permeabilitatea solului.

Află mai mult !

Cum Să Faci O Cultură De Conopidă În Câmp

Astăzi vei afla cum se înființeză cultura de conopidă. Ca sa stai bine, vei afla în ce perioada se fac răsadurile, câteva modalităţi de plantare și întreţinerea, cand si cum sa o recoltezi.  Culturile de conopida pot fi infiintate primavara devreme sau in cultura succesiva in timpul verii.

Pregătirea terenului începe din toamnă cu ocazia lucrărilor de bază: lucrări precum arat, discuit, fertilizat, semănarea seminţelor în răsadnițe sau solarii încălzite, pregătirea materialului săditor(varianta cultura de conopida timpurie de primavară). 

Pentru culturile de conopida în succesiune(după alte culturi, cum sunt cele de orz, uneori grâu) lucrările de bază începe vara după ce culturile anterioare au părăsit solul. Acesta va fi și subiectul nostru de astăzi, iar scopul este conopida de toamnă, pentru consum pe timp de iarnă. 

Află mai mult !

Abonează-te la newsletter

* indicates required
/ ( mm / dd )