Cum Să Plantezi Răsadurile În Solar

Un spațiu protejat, un solar în cazul nostru, conferă posibilitatea înființării culturilor legumicole prin folosirea răsadului sau a materialului săditor. Astăzi vom popula solarul cu răsad de tomate. Solarul, prin natura construcției sale, este cel mai avantajos loc în care speciile de plante legumicole se dezvoltă armonios. 

Construcția, odată dată la gata, menține căldura în straturile germinative atât pe timp de zi cât și noaptea. Conferă posibilitatea înființării culturilor cu o lună de zile mai devreme decât data obișnuită, protejează plantele legumicole de factorii de mediu externi pe toată durata și perioada de vegetație.  

Trebuie amintit faptul ca vei înființa culturile legumicole într-un spațiu închis, iar dirijarea temperaturii din aer, reglarea regimului de umiditate din aer și sol, lumina provenită de la soare, regimul de hrană al plantelor, toate, trebuie controlate și dirijate de tine aproape zilnic.


Pentru reglarea temperaturii și umidității din aer, inclusiv sol, vei aerisii solarul zilnic, în special la orele amiezii, când temperaturile cresc simțitor. Pentru că suntem la stadiul plantării, al strămutării răsadului din răsadniță sau alte recipiente, vei menține o temperatură constantă de 22 de grade celsius pe timp de zi, iar noaptea să nu scadă sub 15 grade celsius. 

Date fiind aceste exemple sumare vom trece la plantat. 

Nimic nu se compară cu ambientul ce îl conferă solarul plantelor legumicole. Azi am luat drept etalon răsadul de tomate, gata de plantat în solar, iar dacă ești pregătit să plantezi află care sunt primii pași. 

Pregătirea terenului 

Pregătirea terenului începe cu dezinfectarea solului, cu o soluție formată din apă, piatră vânătă și var stins. Este vorba despre o zeamă bordeleză extrem de eficientă în combaterea agenților patogeni(fungi, ciuperci, etc). Te sfătuiesc să o prepari chiar acum și să o aplici pe sol inclusiv pe scheletul solarului și pe folie. 

Ți-am lăsat o rețeță aici despre cum se prepară zeama bordeleză, inclusiv câteva detalii despre aplicarea acesteia în culturile de tomate;

Metoda este foarte ușor de pus în practică; faci rost de un recipient(o găleată de plastic sau de fier) pe care o umpli cu 10 l de apă. Într-un recipient mai mic(un borcan) adaugi 2 linguri de var stins și încă 2 de piatră vânătă. Adaugi puțină apă, mesteci bine și introduci soluţia obținută prin omogenizare în găleata cu apă. Introduci amestecul în vermorel și stropeşti peste tot. 

Nu uita de suplimentarea solului cu elemente organice nutritive(compost, mranița, gunoi de grajd descompus). Suplimentarea este crucială și trebuie făcută într-o primă fază sau etapă toamna, odată cu fertilizarea de bază a solului, în doze de 45 t/ha. Pentru un solar mai mic, de 1000 de metrii pătrați folosești o cantitate de îngrășăminte naturale(îngrășămite amintite mai sus) cuprinsă între 400-500 kg. 

Operația de fertilizare sau suplimentare, coincide cu o arătură adâncă de 30 cm, ocazie cu care vom încorpora îngrășămintele în sol. Arătura și incorporarea nutrienților poate fi executată, după mărimea solarului cu; tractorul, motocultorul sau cazmaua de fier.

Modelarea terenului 

Primăvara devreme după o afânare și mărunțire temeinică a solului cu; motosapa, sapa de fier sau grebla, se trece la deschiderea vadurilor sau rigolelor. Recomand cu căldură aceasta metoda, este verificată de mine și pot afirma ca este foarte eficientă. Pentru o mai bună aerisire și iluminarea a plantelor respectă distanta între vaduri sau rigole, să fie de 80-90 cm. 

În solar este necesar să respecţi distanţa între plante pe rând(40-50 cm). Opțiunile îți aparțin evident, dar eu te sfătuiesc să respecți aceste distante, pentru că mai târziu, va fi necesar să aplici plantelor câteva operatii cu caracter special(defoliere, copilire, cârnire) pe care te rog să le iei serios în calcul, să nu le ignori sau ratezi, ci să le aplici. 

La partea de sus a solarului, în dreptul fiecărui vad se întinde o sârmă de susținere a plantelor, la rândul ei susținută de șpalieri montați din 2 în 2 m. Sârma de sus are rol de susținere a plantelor, prin folosirea directă a aței de rafie sau araci, și te va ajuta la momentul fructificării, când plantele de tomate intră masiv în greutate. 

Distanța intre sârma de sus și vad să fie de minimum 2 m. După efectuarea acestor operații, te invit să umpli vadurile cu apă până la creastă, apoi să treci la plantarea răsadului de tomate. 

Cum se plantează răsadul de tomate în solar 

După umplerea vadurilor sau rigolelor cu apă, se ia o pauză de-o zi, se lasă apa să pătrundă până în straturile profunde ale solului, după care se intră la plantat. A doua zi vei trece la executarea găurilor de-a lungul vadului cu sădilul de fier sau lemn din 40 în 40 cm, dar înainte de a face acest lucru, îți tragi un paravan de protecție la răsaduri. 

Fi te rog puțin atent(ă). 

Cel mai mare dușman al plantelor de tomate este coropișnița. Pentru a evita întâlnirea acesteia cu plantele, în fiecare gaură făcută cu sădilul introduci un tub din cucută sălbatică. 


Cucuta, este o plantă sălbatică cu port înalt, și se găsește mai peste tot. Pe malurile râurilor spre exemplu. Ea va fi cea care, te va ajuta să depășești acest moment delicat. 

Cum procedezi 

După ce ai scos răsadul din răsadniță și ai făcut mocirlirea rădăcinilor, iei fiecare fir de răsad în parte și-l introduci s-au treci prin acest tub. 


Apoi, introduci tubul în gaura deja făcută cu sădilul pe vad. Rădăcina și o parte din tulpina răsadului este astfel protejată. 

Coropișnița atacă planta la suprafața solului. Undeva la 2 cm în pământ. Pentru asta, tubul va trebuii să rămână cu 2-3 cm în afara solului. Repeți operația cu fiecare plantă în parte, și astfel vei reuși să acorzi o doză serioasă de protecție răsadului tău de tomate. 

Simplu nu? 

Felicitări ! ai încheiat operația de plantare a răsadului de tomate în solar. Și unde mai pui că ți-ai tras și paravan de protecție la răsaduri. Probabil credeai că te las aşa. 

Nu, mergem puțin mai departe pentru că vreau, să îți arăt un mic artificiu la care să reflectezi dar mai ales să-l aplici. Ai auzit de stuful de baltă da? Se găseşte peste tot. Bălţile sălbatice nu duc lipsă de aşa ceva. Opțional, poți lua acest stuf din baltă pentru al folosii ca element de susţinere al răsadului, pe post de arac. 

Aracul din stuf suportă foarte bine apa. Nu putrezește și este zic eu, mai bun decât ori ce fel de aţă, sârmă sau alte elemente de susținere. Tot ce trebuie să faci este să-l înfigi lângă fiecare fir de răsad și să-l legi cu o sârmuliţă la partea de sus, de sârma ce vine amplasată deasupra vadului. Cea despre care aminteam mai sus, și uite cum ai reușit să-ți tragi o cultură de tomate în sistem palisat, prin folosirea stufului de baltă :) 

Asta e tot. A fost greu? Dacă da, pune o întrebare poate-ți mai ușurez puțin din greutăți, iar dacă ți-a plăcut, distribuie mai departe(cu mulțumiri din partea mea) și nu uita să te abonezi la feedul de site.

Află mai mult !

Călirea răsadului


Cea mai des intalnita forma de cultura legumicola este cea in care se foloseste materialul saditor. Printre acestea putem enumara culturile de tomate, ardei, patlagele vinete, castraveti etc.

Calitatea materialului saditor este primordiala, iar pentru o reusita ca la carte va trebuii sa sti cum se calesc rasadurile de plante legumicole. 

Operatiile in sine presupune jocul cu temperaturile, adaptarea plantelor la un regim de caldura si lumina corespunzator, incat sa creasca viguroase, sanatoase si groase la colet. 

Sa presupunem ca plantele tale au rasarit si vrei sa incepi calirea acestora. Cum incepi aceasta calire? 

Fie ca vei cultiva tomate, ardei sau patlagele vinete va trebuii sa controlezi constant temperaturile in spatiile unde acestea cresc la stadiu de rasad. 

Cel mai des folosite sunt rasadnitele calde, solarii si sere incalzite. Semanatul se face in straturi germinative cu un regim de caldura corespunzator germinarii semintelor de plante legumicole. 

O germinatie corespunzatoare a semintelor coincide de regula cu temperaturi cuprinse intre 20-22⁰C. Dupa rasarire insa, aceste temperaturi va trebuii controlate si prima veriga pe care o vei aplica si tu este sa scazi aceste temperaturi. 

Cum faci acest lucru? 

Prin obisnuirea rasadului cu temperaturi mai mici. Cele mai indicate temperaturi sunt de 16-18⁰C. In ritmul acesta plantele se calesc si cresc corespunzator inca de la stadiul de cotiledoane. 

Totul se face in fiecare zi prin aerisiri cat mai dese si la intervale de timp regulate. Mai concret de fiecare data cand temperaturile din interiorul stratului germinativ si rasadnita depasesc 22-25⁰C. 

Astfel vor fi evitate concentratiile mari amoniac pe care le confera rasadnita prin natura constructiei sale(gunoi de grajd proaspat) si tot odata va fi reglata umiditatea aerului care nu trebuie sa fie mai mare de 65-70%. 

Calirea rasadului este conditionata si de regimul de lumina. Intensitaea luminii din timpul zilei nu trebuie obturata. Cu cat mai multa lumina cu atat mai bine. Astfel plantele tale nu se vor alungi nicicand si vei obtine rasaduri groase cu inaltimi corespunzatoare soiului de plante legumicole cultivat. In acest scop vei tine cont de aplasamentul rasadnitelor, incat unghiul de incidenta al razelor solare la orele amiezii sa cada perpendicular pe acestea. De regula constructiile se amplaseaza pe directia N-S. 

Un alt factor extrem de important care contribuie la calirea rasadului este regimul de apa. Apa joaca un rol hotarator in cresterea rasadurilor. La un stadiu mai mic de crestere rasadul are cerinte mici de apa 3-4 l/m² suplimentarea cu cantitati mai mari va duce la atrofierea radacinilor, vascularizarea tulpinilor si implicit caderea rasadurilor. Pentru o inradacinare si crestere cat mai buna este necesar sa nu silesti rasadurile cu apa. Udarile se fac cu moderatie si cresc concomitent cu cresterea plantelor. 

Un alt factor decisiv este regimul de nutritie. Trebuie luat in calcul gradul de fertilitatea al patului germinativ. Cele mai indicate fertilizari sunt: ingrasamintele organice naturale de baza(turba, gunoi de grajd descompus, mranita, nisip grosier) iar cele faziale pot fi facute cu macerate formate din gunoi de pasari, sau alte ingrediente cum sunt cele foliare ca Atonik, Cropmax etc. Astfel vei obtine plante puternice, culturi legumicole stabile cu potentiale de productie ridicate si o calitate a fructelor de invidiat. Retine:lipsa elementelor nutritive stagneaza cresterea si dezvoltarea rasadurilor ducand chiar pana la moartea acestora. 

Care este ultima faza a calirii rasadurilor? 

Ultima faza coincide cu raportul temperaturilor zi-noapte cu 8-10 zile inaintea starmutarii definitive in camp sau alte locatii. Cu aceasta ocazie rasadnitele se descopera total atat ziua cat si noaptea si astfel vei adapta plantele cu temperaturile exterioare. La acest stadiu timpul intra deja in incalzire, numarul de zile al plantelor este mai mare(45 zile) iar calirea va fi una extrem de eficienta. 

In mare cam asa stau lucrurile cu metodele de calire a rasadurilor de plante legumicole, iar daca ti-a placut distribuie mai departe si nu uita sa te abonezi la feedul de site. 
Află mai mult !

Cum Sa Ingrijesti Rasadurile

totul despre ingrijirea rasadurilor
A venit momentul sa ingrijesti rasadurile si vrei o mana de ajutor?Am pentru tine cateva idei cu privire la acest aspect, te va ajuta sa depasesti mai usor acest obstacol(daca este unul).

Pentru o mai buna iluminare a rasadnitei si implicit a rasadului vei amplasa solariile sau rasadnitele calde pe directia Nord-Sud. Efectul este extrem de benefic si astfel, vei evita alungirea rasadului. 

O iluminare corespunzatoare te va tine departe de aceste necazuri iar prima ta grija va fi sa ti intotdeauna cont de regimul de lumina.  Tot in acest cadru vei tine cont de elementele cu care acoperi rasadurile. Sticla pentru solar, sau ramele rasadnitei trebuie sa fie extrem de curate iar folia transparenta.

Spre exemplu la rasadurile de tomate poti merge pe varianta folie galbena si vei inregistra sporuri de productie de cel putin 25% fata de martor(folie aba transparenta). 

Pentru o mai buna aerisire si evitare a dioxidului de carbon vei face aerisiri zilnice, regulate(5-6) timp de 10 minute. Acest lucru il vei face din ora in ora sau odata la 2 ore. Astfel vom evita si eradica concentratiile mari de amoniac produse de gunoiul de grajd sau alte elemente organice. 

Pentru o mai buna aprovizionare cu apa vei tine cont de cerintele plantelor la fiecare stadiu de crestere. Spre exemplu la cotiledoane cand plantele sunt mici pretentiile fata de apa sunt mici. Cand plantele au ajuns in acest punct de crestere vei uda o data la 7 zile cu moderatie. Cantitatea de apa nu trebuie sa depaseasca 3-4 l pe m². Temperatura apei nu trebuie sa deapaseasca 22⁰C. Vei tine cont de temperatura stratului germinativ si caldura din interiorul rasadnitei in raport cu temperatura apei, sa fie daca se poate egala. Astfel vei evita caderea rasadurilor, vascularizarea acestora si implicit excesul de umiditate. 

Vei urmari constant cresterea plantelor si pe parcurs vei stabili cantitatile de apa necesare. Pretentiile cresc odata cu cresterea, absortia de apa va fi mai mare intruct intervine caldura, procesul de evaporatie si implicit transpiratie a plantutelor este mai mare, densitatea pe m² isi spune cuvantul. Astfel vei ajunge sa acorzi cantitati de apa semnificative. ideea este sa le aplici cu moderatie(cantitativ) si des(ca numar de udari). Astfel vei asigura plantelor un tonus si vigoare deosebita de buna. 

Pentru a oferii plantelor un regim de nutritie sanatoas vom alege varianta elemente organice naturale din care care fac parte: turba, gunoiul de grajd descompus, mranita si multe macerate formate din gunoi de pasare sau alte plante cum ar fi spre exemplu maceratele din urzica. Astfel vei asigura rasadurilor o doza de protectie serioasa. Vor fi mai rezistente la boli pe de o parte, iar pe de alta parte vor avea un ritm de crestere accelerat la toate stadile. 

Vei observa o imbunatatire accentuata a radacinilor, tulpinei si a masei foliare. Un astfel de rasad este ceeace noi ne dorim. Una doua fertilizari faziale este mai mult decat suficient. 

O alta operatie extrem de importanta este eradicarea buruienilor din rasadnita. Contextual o poti face manual dupa o udare de cu seara a rasadnitei. Prin operatia de plivire vom evita sufocarea plantelor legumicole plus impiedicarea buruienilor la regimul de hrana al plantelor. Trei, patru pliviri sunt mai mult decat suficiente. 

Luat in alta ordine de ideii, buruienile sunt mari generatoare de boli si daunatori sau daca vrei le pot numi focare de infectie. Te rog sa faci tot posibilul si sa le dai afara din rasadnita sau alte recipiente in care ai semanat. 

Un alt aspect important de care trebuie sa ti cont este calirea sau adaptarea rasadului cu mediul exterior. Aceste operatii se fac odata cu aerisirile. Pe parcurs, cand plantele au ajuns la un stadiu de crestere mai avansa 6-7 frunze vei trece la calirea partiala sau toatala a plantelor. Operatia coincide cu 10 zile inainte de starmutarea plantelor in camp si se rezuma la descoperirea rasadnitei partial sau total, atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. Astfel vei obtine un rasad viguros, sanatos si gros la colet, gata sa depasesca arsita vantului de primavara cu care ne intalnim de fiecare data cand plantam. 

Acestea sunt in mare operatiile de ingrijire ale rasadurilor de plante legumicole. Daca mai este ceva de adaugat te rog sa o faci intr-un comentari mai jos. Astfel vom face locul acesta mai bun si fiecare dintre noi va avea ceva de invatat. 

Daca ti-au placut aceste sugestii distribuie mai departe si nu uita sa te abonezi la feedul de site.
Află mai mult !

Abonează-te la newsletter

* indicates required
/ ( mm / dd )