Cum Să Irigi O Grădină

Un sistem de irigaţie bun, pus bine la punct, este format dintr-o motopompă performantă și un sistem de irigare(aspersie, picătură, tambur). 

În funcţie de mărimea suprafeței şi configuraţia culturilor legumicole îţi recomand două tipuri de motopompe. 

Una pentru asigurarea apei folosind metoda de irigare prin aspersiune şi alta pentru asigurarea apei folosind metoda prin inundare. 

Pentru asigurarea apei prin inundare îţi propun să mergi pe varianta vaduri şi rigole. 

Crearea vadurilor şi deschiderea rigolelor 

Să faci un vad de stocare a apei presupune investiţii şi efort, dar nu este imposibil de realizat. Vadul se face în funcţie de cantitatea de apă pe care vrei să o stochezi. 

Cum se procedează ? 

Se pleacă din punctul cel mai înalt al grădinii. Faci un vad de captare cu inălțimea de 1 m. lațime 50 cm la baza de jos și 100 cm la baza de sus. Baza de jos constituie albia vadului. Acesta este vadul principal. 

La baza vadului principal faci un vad secundar care este și cel mai important vad din gradină. Are cel mai important rol pentru că împrejmuieşte toată suprafaţa solei şi face legătura cu parcelele. 

La baza vadului secundar faci câteva sisteme de scurgere a apei. Se numesc scocuri sau porți de ieșire. 

După această manevră treci la modelarea solului din interiorul parcelei. Modelează solul sub forma de rigole. 

O parcelă este simplu de făcut. Faci 20 de rigole manual sau cu rarița trasă de tractor, stabilești lungimea rigolelor iar la capete, perpendicular cu acestea, faci un vad. 

Legătura dintre canalul secundar şi vadurile parcelei se face prin scocuri sau porţi de scurgere. 

Să facem un mic exerciţiu: 
  1. captezi apa în vadul principal; 
  2. îi dai drumu în vadul secundar; 
  3. din vadul secundar îi dai drumu în vadul parcelei iar aici treci la deschiderea rigolelor care se face manual; 
  4. după fiecare udare treci la refacerea vadului parcelei. 
Acest sistem de udare este poate cel mai avantajos deoarece ai posibilitatea să controlezi singur câtă cantitate de apă vrei să utilizezi. 

Este uşor de întreţinut şi nu costă aproape nimic. 

Un alt avantaj, cu privire la cele două vaduri(principal şi secundar) este că inveşteşti o singură dată și beneficiezi de ele mulţi ani la rând. 

Udarea prin aspersiune 

O irigare ușoară, practică, cu investiţii majore ce pot fi amortizate în timp, poate fi efectuată utilizând sistemele de irigatie prin aspersiune. 

Utilizând acest sistem poţi iriga suprafeţe mari de gradină. 

Sistemul de udare prevede motopompe de mare presiune la capătul cărora pot fi ataşate coloane de apă prevăzute cu aspersoare şi sisteme de apă prin tambur. 

Avantajul major este că se poate iriga într-un ritm rapid sau alert. Investiția merită toţi banii pentru că se oferă plantelor legumicole la momentele critice(arșiță, caniculă) cantități de apă semnificative, se poate asigura un volum de apă constant.  

Sunt dotate cu sisteme de distribuție și reglaje a apei. Au o funcţionalitate performantă. Creează efectul de ploaie artificială, se evită băltirile. 

Dacă utilizezi suprafețe mari de gradină îndemnul meu este să dotezi gradina cu aceste sisteme. 

Pentru că nu vreau să închei acest discurs atât de repede te întreb, tu cum irigi grădina de legume? 
Află mai mult !

Tipuri De Răsadniţe

rasadnita amplasata pe platforma de gunoi caldDacă tot ai făcut un efort şi ai ajuns până aici mă întreb cum e firesc şi normal ce cauţi. 

Probabil vrei să rezolvi o problemă legată de construcţia unei răsadniţe. Dacă vrei să faci una intră și citește chiar acum. 

Dacă vrei să aflii subiectul acestui articol, coboară privirea un pic mai jos. Cum toată lumea este cu munca în toi m-am gândit să-ţi lărgesc aria vizuală, să-ți fac cunoștință cu câteva tipuri de răsadniţe. Dacă te interesează trage de pagină în jos şi vezi despre ce este vorba. 
Află mai mult !

Cum Să Faci Un Răsad Viguros

Înfiinţarea grădinilor legumicole este pe departe una din cele mai provocatoare îndeletniciri. Fie că vrei să faci o gradină mai mică sau vrei să cultivi intensiv, primul aspect la care trebuie să reflectezi este să scoţi la rampă material săditor de calitate. 

Prin material săditor înţelegem că este vorba despre răsadul specific culturilor dorite de tine. Culturi legumicole înfiinţate manual, folosind drept materie primă răsadul. 

cum sa faci un rasad viguros

În primul rând vreau să te pun în temă cu ce înseamnă răsad viguros. Şi asta pentru că nu vreau să ai surprize neplăcute la plantare. 

Când spui răsad viguros te gândeşti la calitatea şi rezistenţa lui. La cât de bine este călit şi la vârsta pe care trebuie sa o îndeplinească pentru a putea fi plantat în gradină. 

Dacă eşti atent la aceşti paşi şi ţii cont de aceste aspecte nu ai cum să dai greş cu răsadul.

 Ce Înseamnă Un Răsad De Calitate? 

Calitatea răsadului presupune mai multe aspecte: să fie gros la colet, puternic şi foarte bine înrădăcinat. Să aibă un aspect viu, un verde închis pătrunzător. 

Să-ţi confere siguranţa că va depăşii cu bine momentul strămutării în câmp, că va fructifica şi vei obţine atât producţii legumicole mari cât şi beneficii financiare sbustanţiale. Să fi sigur pe el, să merite să-i acorzi atenţia ce i se cuvine. 

Şi nu îţi spun asta întâmplător. Dacă răsadul nu îndeplineşte aceste calităţi nu vei reuşii să ajungi prea departe cu el. O mare parte din el va pierii încă de la momentul plantării în câmp, iar restul se va deteriora vizibil. Vei observa cum piere sub ochii tăi. 

Hai să vedem ce este necesar să şti pentru a da răsadului tău rezistenţa de care are nevoie. 

Ce Înseamnă Un Răsad Rezistent 

După semănarea seminţelor în răsadniţă şi două trei udări repetate răsadul îşi va face apariţia. Într-un cuvânt a răsărit. 

Curiozitatea te împinge de la spate şi te uiţi aproape din oră în oră la el. Te cred, ştiu cum este. Îţi este drag de el şi vrei să îl vezi mare şi viguros. 

Recomandarea mea este ca timp de 10 zile să nu îl deranjezi prea tare. Adică să-l laşi să crească lejer. Pe parcursul acestei perioade aplică-i o udare uşoară cu apă călduţă şi lasă-l să crească. 

Temperatura apei să fie egală cu cea din interiorul răsadniţei. Iar cantitatea de apă să fie de maxim 4 litri pe metru pătrat. Atât încât pământul să fie uşor jilav sau umed. 

Răsadul creşte fazial. Primele frunze se numesc cotiledoane. Dupa un interval de 6-7 zile îşi va face apariţia primele 2-3 frunze adevărate. 

Când plantele ajung la 5-6 frunze adevărate poţi trece fără teamă la efectuarea altor operaţii.  

Aeriseşte răsadul corespunzător. Astfel poţi evita căderea şi creşterea rapidă a acestuia. Vreau să fac o remarcă, să-ţi spun că excesul de umiditate şi căldură excesivă duce la căderea răsadului. 

Aeriseşte răsadul treptat sau fazial pentru a-l învăţa de mic cu temperaturile din exterior sau din afara răsadniţei. 

În felul acesta îl căleşti. Practic devine rezistent la intemperiile ce îl aşteaptă odată cu strămutarea lui în câmp. 

Orice plantă suferă transformări majore la strămutare fapt pentru care răsadul trebuie să fie foarte bine călit. 

Împuterniceşte răsadul şi dă-i de mâncare. Suplimentează-l cu îngrăşăminte naturale. Te asigur că efectul unor astfel de operaţii va fi mai mult decât benefic. 

Cel mai bun îngrăşământ este cel natural, fapt pentru care îţi recomand să foloseşti gunoiul de păsare sub formă de soluţie lichidă. 

Exemplu: faci un amestec din 10 l de apă şi 5 kg găinaţ de pasăre. Introduci acest amestec într-un recipient si îl laşi 10 zile la să fermenteze. După această perioadă îl poţi aplica printr-e rândurile răsadului din răsadniţă. 

Varsta răsadului gata de plantat va trebuii să se încadreze într-un interval de 55-60 zile. Operaţiile de călire le vei începe cu două saptămîni înainte de a strămunta răsadul în câmp. Totul prin aerisiri parţiale şi totale, atât în timpul zilei cât şi noaptea. 

Inainte de plantarea în câmp aplică-i o plivire uşoară. In sensul acesta vei uda foarte bine răsadniţa de cu seara, iar a doua zi intrii la plivitul răsadniţei. Jumuleşti bălăriile cu atenţie şi ai grijă să nu confunzi răsadul cu acestea. 

De cele mai multe ori se întâmplă şi acest lucru. Aşa că vezi cum faci distincţia. Scoate bălăriile uşor, cu grijă, în sensul de a nu desrădăcina şi distruge materialul săditor. 

Repicarea Răsadurilor 

Despre repicarea răsadurilor sunt multe de spus. Este un mod de a produce răsad mult mai rapid. Te incurajez sa încerci şi această variantă. 

Este o metodă extrem de importantă şi simplu de făcut. Cum se face acest lucru? Scoţi material săditor din răsadniţă şi îl repici individual. 

Aceste recipiente se mai numesc şi cuburi nutritive. Le poţi confecţiona singur sau le poţi cumpăra. Eu unul îţi recomand să le faci singur. 

Iată cum arată reţeta compoziţiei unui cub nutritiv. 

Materialul de bază din care vei confecţiona cubul este: pământ 60 %, mraniţă 30 %, nisip 10 %. Dimensiunile cuburilor variază de la o mărime la alta. Cele mai indicate sunt cele de 10/10 cm 8/8 şi 7/7 cm. 

Cum faci cubul? Confecţionezi o matriţă din fier sau lemn. Respecţi dimensiunile prezentate mai sus şi poţi efectua până la 1000-2000 cuburi nutritive pe zi. 

Următorul pas e simplu de ghicit. Repici răsadul în aceste cuburi. Le aplici udări moderate cu cantităţi de apă cât mai mici. O udare la un interval de 4-5 zile şi le laşi să crească individual până la plantare. 

Este o operaţie extrem de avantajoasă deoarece plantele sunt bine înrădăcinate iar la plantare răsadul nu suportă nici un fel de stres. 

Strămutarea Răsadului În Câmp 

Strămutarea răsadului pe amplasamentele ce urmează a fi plantate se face cu mare atenţie. Iată cum procedezi? Udă bine răsadniţa până la saturaţie. Scoate material săditor din rasadniţă şi treci la o altă operaţie care se numeşte mulcirea răsadului. 

Este foarte simplu de făcut. Ia un recipient si creează un amestec din pământ, balegă de vacă şi apă. Consistenţa să fie vascoasă. Introduci rădăcinile răsadului ce urmează să fie strămutat în acest amestec. 

Mocirleşti bine rădăcinile după care asezi răsadurile în lădiţe de plastic sau lemn şi le transporţi în câmp. 

Amplasamentul în care vei planta trebuie să fie deja modelat şi foarte bine udat. După plantare aplici câteva norme de apă. 

Acestea sunt cele mai eficiente metode pe care ţi le recomand. Foloseşte-le cu încredere şi te asigur că rezultatele vor fi pe măsura aşteptărilor tale. Experimentează si vei avea cu siguranţă un răsad viguros, puternic şi de calitate. 

Dacă ți-a plăcut distribuie mai departe și nu uita să te abonezi la feedul de site.
Află mai mult !

Cum Să Construieşti Un Solar

Despre Construcţia Solarului De Lemn

Solarul este  un spaţiu închis(protejat) special, pentru a genera condiții optime de creștere, dezvoltare, înflorire, fuctificare și implicit multiplicare a speciilor de plante legumicole. Prin natura lui creează acel micro-climat sau ambient pe care plantele legumicole îl percep ca fiind unul extrem de favorabil.

solr pentru legume, interior

Prin protecție se înțelege, protejarea plantelor legumicole de factorii externi  negativi(ploi acide, vânt puternic, grindină, brumă etc) ce ar putea influența creșterea, dezvoltarea, înflorirea, polenizarea și fructificarea.

Există mai multe moduri de a construi un solar. Din diferite materiale, precum: lemn, arce din țeava de fier sau alte materiale susţinute între ele cu bare de sârmă subţire, acoperite cu folie.

Este  uşor de montat iar avantajul major este că investești o singură dată și poate fi folosit 3-4 ani de zile. După această perioadă este necesar să schimbi decât folia.

Solarul de lemn

Avantaje:
  1. asigură ambientul necesar creșterii și dezvoltării prin crearea unui microclimat extrem de avantajos;
  2. costurile construcției sunt relativ mici;
  3. rezistență la intemperiile climatologice din timpul iernii.


Cum construiești:

Solarul de lemn se construiește pe amplasamente plane, iar forma și dimensiunea variază de la un caz la altul în funcție de destinația acestuia(în funcție de speciile de plante legumicole care urmează să le cultivi).

Lucrări de întreținere:

Lucrările de întreținere se rezumă în mare la identificarea deteriorărilor provocate de factorii de mediu înconjurători(vânt, furtuni, vijelii, ploi cu grindină, cantități mari de zăpadă). Cu trecerea timpului va fi necesar să; schimbăm folia(odată la 4-5 ani), să repari scheletul din lemn acolo unde prezintă deteriorări mai mici sau mai mari,  să schimbi sârmele de susținere a plantelor din interior cât și cele adaptate pe lateralele culisante despre care vom discuta pe parcurs.

Ce trebuie să mai iei în calcul:

Pentru că apa este un element vital pentru plante, îți recomand o instalație de udare prin picătură. Desigur, există și alte metode sau tehnici de irigare extrem de folositoare, care te va ajuta sa înțelegi ce rol joaca apa în viața plantelor legumicole, dar mai ales să afli detalii prețioase despre distribuirea cantităților necesare de apă în funcție de cerințele plantelor în fazele de vegetație.

O altă metodă de irigare este cea prin "cădere" a apei foarte simplu de pus în practică cu diferite costuri. Cumperi un bazin de plastic sau alte materiale, îl suspendezi la înălţimea de 1,5-2 m, îi adaptezi un robinet, un furtun, îl conectezi la o sursă de apă(fântână) și astfel vei acorda plantelor cantitățile necesare, la momentul plantării, înfloririi, fructificării sau maturarea fructelor(acolo unde este cazul și situația impune acest lucru). Avantajul major, apă călduţă şi foarte bine aerată pentru plante.
bazin pentru aerarea apei


Dimensiunea solarului de lemn

Înălţimea, lungimea şi lăţimea solarului se stabilește în funcție de ce specii de plante legumicole ţi-ai propus să plantezi.

Stabilește înălțimea solarului acum și ia în calcul că: speciile de plante legumicole au nevoie de un volum mare de aer și lumină, în funcție de habitusul lor(masă foliară, talie) .

Stabilește lungimea solarului acum și ia în calcul că: trebuie să întrunești numărul de plante necesar(densitate) la unitatea de suprafață.

Stabilește lățimea solarului acum și ia în calcul că: respectarea distanțelor între rânduri conferă posibilitatea aerisirilor eficiente, a pătrunderii razelor solare, a lucrărilor de întreținere cu caracter general(prașile repetate), cât și cele cu caracter special(mulcire, copilire, cârnire ș.a.m.d.).

Să luăm în calcul un exemplu: tomatele;

Înălțimea plantelor de tomate diferă de la o varietate la alta și se deosebesc prin talia sau înălțimea acestora. Spre exemplu o plantă cu tip de creștere nedeterminat, poate ajunge fără probleme la înălțimea de 3 m, iubește aerul, lumina și căldura.

În funcție de aceste caracteristici stabilești înălțimea solarului.

Pentru că au nevoie de spațiu, aer și lumina, distanța între rânduri este de 1 m. Astfel se stabilește lățimea solarului care poate varia de la un caz la altul. Într-un solar cu lățimea de 5 m pot fi plantate 5 rânduri de plante cu distanta între ele de 1 m. Se lasă 50 cm suprafață de sol din laterale, apoi se stabilește distanța între rânduri după schema: 50 x 1 x 1 x 1 x 1 x 1 x 50.

Lungimea solarului se stabilește în funcție de numărul de plante și densitatea acestora pe rând, la așa maniera încât să nu se șicaneze între ele, să nu se umbrească, să nu-și fure hrana și apa din sol. Pentru a nu se întâmpla astfel stabilești distanta între plante pe rând care va fi de 40-50 cm.

Cum să construieşti un solar de lemn

Pentru că lemnul este un material la îndemâna oricui şi posibilităţile de prelucrare sunt mai accesibile, iți propun să construim împreună un solar de lemn.
schema solar lemn


Primul lucru pe care îl ai de făcut este să iei în calcul dimensiunea solarului. Mă refer la lungime, lăţime şi înălţime. Toate aceste dimensiuni sunt preferenţiale, mai puţin înălţimea care trebuie să fie de 2,5-3 m, pentru a putea planta, plante cu talie mare(tomate, castraveți), așa cum am specificat în exemplul prezentat mai sus.

Următorul pas este stabilirea stâlpilor de susţinere ai solarului, să fie dintr-un lemn de esenţă tare cum ar fi spre exemplu salcâmul.
schema gropilor si marcarea stalpilor pentru solar

Iată cum se procedează sau ce vei avea de făcut în continuare:
  1. trasezi sau marchezi suprafaţa de pământ pe care vrei să construeşti și regăteşti stâlpii de susţinere sau parii, lungimea acestora să fie de 2,5 m; 
  2. sapi gropile din 2 în 2 m, adâncimea gropilor să fie de 50 cm. 
  3. introduci stâlpii în gropi şi îi aliniezi, apoi, stabileşti fiecare stâlp în parte.

Cum stabilești parii?

Adaugi fiecărui par pământul ce l-ai scos din gropi când ai săpat şi îl tasezi cu un bătător din lemn sau alt material. În acest moment solarul tău a început să prindă contur. 

Care sunt următorii paşi? 

Adaugă deasupra stâlpilor o cosoroabă, i se mai spune şi grindă şi leagă-i între ei. 

După ce ai terminat delimitează solarul în doua părţi egale pe lungimea acestuia şi stabileşte stâlpii ce urmează să-i introduci aici pentru a da înălţime solarului. 

Stâlpii au următoarea ordine de amplasare;

Primi doi stâlpi vin amplasaţi la partea din faţă si din spate a solarului. Lungimea acestora să fie de 3,5 m. Ia în calcul că 50 cm vor intra în pământ. 

După ce ai stabilit şi aceşti stâlpi, egalizezi distanţa dintre ei (faţă-spate) şi introduci următorii pari. Nu uita să aplici o cosoroabă deasupra acestora. 

Dacă lucrurile au decurs bine tot ce trebuie să faci de acum înainte este să uneşti cele două baze sau schelete între ele. Sau mai bine spus, uneşti cosoroaba amplasată pe stâlpii ce alcătuiesc pereţii solarului cu cosoroaba ce alcătuieşte înălţimea acestuia şi astfel se creează scheletul ce formează acoperişul. 

Cum faci această operaţie? 

Pentru această operaţie foloseşti scândură sau şipcă de brad. Măsoară din nou suprafaţa ce constituie fiecare parte a acoperişului si bate scândura din 50 în 50 centimetri. 

Pentru că acoperişul are două părţi, ai grijă ca aceste scânduri să corespundă între ele. La distanţa între şipci mă refer. Iar la partea de sus să vină cap la cap. Si iată că solarul tău este aproape gata. 

Vreau să îţi spun un secret pentru a evita stocarea apei pe acoperiş provenită din căderea ploilor torențiale. Lucrul acesta este important să ţi-l spun acum când constucţia solarului de lemn este în această fază. Nu pune niciodată sârme sau altceva deasupra acestor scânduri, pentru că prin căderea ploilor se formează aşa zisele burţi ale foliei şi este posibil să-ţi rupă solarul. 

Lasă totul aşa şi mergi mai departe. 

Din acest moment poți să adaptezi solarului tău o uşă la partea din faţă(preferenţial). Desigur îl mai poţi întării cu şipcă pe părţile laterale în ideea de a fi cât mai bine consolidat. După ce ai ai ajuns la partea finală a construcţiei, urmează să înveleşti solarul cu folie. 

Cum Să Înveleşti Solarul Cu Folie 

Există mai multe metode de învelire cu folie a solarului dar o să ţi-o prezint pe cea mai simplă. În cazul de faţa iată cum faci: 

O să aplicăm acestui solar două metode separate. Înveleşti întâi acoperişul după care vei învelii lateralele. 

Cum faci? 

Măsori mai întâi acoperişul, apoi măsori folia şi o aplici peste acoperiş. Mai departe, prinzi folia cu şipcă pe una din cosoroabele laterale(care vrei tu, cea din stânga sau dreapta).


Treci de cealaltă parte a solarului, întinde folia la maxim şi prinde-o la şipcă aşa cum ai făcut anterior(cu prima parte). După ce ai terminat treci la capetele solarului. Vezi că acolo o să ai surplus de folie. Pliaz-o şi prinde folia cu şipcă aşa cum ai făcut la acoperiş. 

Ce urmează? 

Lateralele normal. Lateralele le faci stil poale.
Cum faci asta?
Uite aşa: 

Măsori o laterală a solarului, lăţime şi înălţime. Ai grijă ca înălţimea să fie mai mare cu 50 cm, pentru că o parte din folie o să intre în pământ(cam 50 cm). 

După ce ai tăiat folia întinde-o pe pământ şi adaugă-i o sârma pe lungime. Prinde folia cu agrafe sau cuie de această sârmă, şi ridic-o, amplaseaz-o pe cosoroaba laterală(la partea de sus). Pe cosoroabă(sus) aplică câte un cui, sub sârma care ține folia din 50 în 50 cm și îndoaie-l la 45 de grade(asta pentru a stabilii laterala din folie de cosoroabă). Acum folia cade precum poalele. 

Acum, sapă un şanţ la partea de jos şi îngroapă cei 50 cm de folie rămaşi. După cum observi folia ce alcătuieşte peretele solarului este gata. De acum înainte nu rămâne decât să te joci cu ia de sus în jos când vei avea nevoie să aeriseşti solarul. 

Este o metodă foarte practică şi utilă care conferă posibilitatea să acorzi aer speciilor de plante legumicole treptat sau fazial în funcţie de temperatura și umiditatea din interiorul acestuia. 

Așa se face un solar din lemn, sper ca aceste detalii să te ajute să mergi mai departe, să îți fie de folos, pentru a cultiva o gamă variată de plante legumicole în propriile spații protejate.

Dacă ţi-a plăcut distribuie mai departe și nu uita să te abonezi la feedul de site.
Află mai mult !

Cum Să Faci O Răsadniţă

Dacă ai ajuns pe această pagină sunt sigur că vrei să înțelegi cum se prepară o răsadniță. O răsadniță eficientă este compusă din; platforma de gunoi cald, toc, ramă și strat fertil. În termeni populari se numește răsadniță clasică sau veche, folosită de grădinari cu mulți ani în urmă. Poți s-o iei ca pe un dar prețios din partea lor. Orice moștenire este bine venită și trebuie prețuită.

rasadnite ingropate cu rasad

Din categoriile clasice fac parte răsadnițele, calde, semi-calde, îngropate și semi-îngropate și nu în ultimul rând cele construite la baza solului. Toate se amplaseaza pe platformele de gunoi cald în lunile, ianuarie, februarie respectiv martie. 

Să discutăm despre răsadnițele îngropate la baza solului
Află mai mult !

Abonează-te la newsletter

* indicates required
/ ( mm / dd )